Ambițioasa țintă de coaliție reunită: Înspre 100% grad de absorbție a fondurilor europene la sfârșitul anului 2023

Bani-investitie-planificare-Pixabay-e1592997434823

“România are probleme în absorbția fondurilor europene”, și-au scris noii parteneri de coaliție chiar din prima pagină alocată Ministerului Investițiilor și Proiectelor europene, la 15 ani de când țara noastră e stat membru UE, timp în care toate cele trei partide partenere au fost la guvernare. Ce măsuri se propun?Se pregătește înființarea unui institut de asistență tehnică și proiectare, pentru realizarea documentațiile de pregătire ale proiectelor. Guvernul României va analiza oportunitatea descentralizării ADR-urilor și promite încheierea unui memorandum privind interoperabilitatea și interconectivitatea bazelor de date de la instituțiile relevante, inclusiv instituții avizatoare, implicate în ciclul de viață al proiectelor. Coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR, condusă de premierul Nicolae Ciucă, a elaborat un program de guvernare pentru perioada 2021-2024 și au făcut public acest draft.

Cu o pondere în PIB-ul anual de peste 5%, “fondurile europene sunt șansa României de a-și maximiza oportunitățile de dezvoltare printr-o bună administrare”, se arată în programul de guvernare.

România urmează să beneficieze de un volum de fonduri europene fără precedent, peste 80 de miliarde de euro – în cadrul politicii de coeziune, politicii agricole comune și pachetului de relansare economică, a căror utilizare trebuie să schimbe fundamental societatea românească, susțin partenerii de guvernare.

Dar…

“România are probleme în absorbția fondurilor europene, fie că este vorba despre fondurile de coeziune, de dezvoltare regională sau problemele care se prevăd în raport cu alocările prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Problemele sunt generate de capacitatea administrativă redusă în domeniul absorbției fondurilor europene, existând un cerc vicios deoarece multe fonduri sunt destinate chiar creșterii capacităților administrației publice „de a crea instituții stabile și predictibile, dar și suficient de flexibile” (obiectivul tematic 11 din politica regională). Fără o administrație sprijinită tehnic, nu se pot atrage însăși fondurile necesare de consolidare a capacităților esențiale pentru absorbția tuturor fondurilor europene”, au dedus autorii programului de guvernare.

Astfel, “Guvernul României își asumă ca proiect de țară prioritar implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență”. “Cele 64 de reforme și 107 investiții vor reprezenta temelia pe care fiecare minister își va concentra eforturile și resursele în următorii ani. Ministerele se angajează să ducă la îndeplinire cu prioritate reformele din PNRR pentru care sunt responsabili și să mobilizeze expertiza și resursele necesare pentru a realiza la timp și sustenabil toate investițiile planificate”. Amintim, PNRR a fost pregătit și negociat pe când în funcțiune era o altă coaliție, în mandatul unui ministru USR – Cristian Ghinea.

Obiective din program:

O1:   Gestionarea urgentă și eficientă a crizei absorbției pentru cadrul financiar multianual CFM 2014-2020;

  • urgentată derularea apelurilor pentru sumele necheltuite, evaluarea și contractarea pentru apelurile întârziate (exemplu: Innotech Student, competențe digitale, POR 2.2. Sprijin pentru IMM-uri, POC 4.1.1. – Sprijin pentru investițiile companiilor afectate de criza Covid, etc)

O2:  Aprobarea și implementarea legislației pentru operaționalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență 2021-2026;

O3:  Elaborarea, aprobarea și începerea implementării Acordului de parteneriat și a Programelor Operaționale aferente fondurilor europene din cadrul financiar multianual CFM 2021-2027; acreditarea sistemului de management și control;

O4:  Creșterea prefinanțării pentru urgentarea implementării proiectelor, având în vedere problemele identificate în contractarea împrumuturilor pentru cofinanțare și pentru demararea acestora;

O5: Elaborarea, aprobarea si implementarea cadrului legal pentru înființarea unui institut de asistență tehnică și proiectare după model european care va permite realizarea documentațiile de pregătire ale proiectelor.

O6: Îmbunătățirea serviciilor de suport și asistență directă pentru beneficiari, inclusiv la nivel local, în vederea creșterii nivelului de informare privind oportunitățile de finanțare și a calității proiectelor;

 

PRIORITĂȚI PE TERMEN MEDIU 2021-2024: 

  1. Creșterea ritmului anual de absorbție a fondurilor europene în perioada 2021-2023, aferente exercițiului financiar 2014-2020;
  2. Pregătirea și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021-2027;
  3. Operaționalizarea Mecanismului de Redresare și Reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul Național de Redresare și Reziliență;
  4. Implementarea Acordului de Parteneriat și a Programelor Operaționale;
  5. Descentralizarea și orientarea spre beneficiari și rezultate cu impact economic, de mediu, social;
  6. Debirocratizarea și simplificarea mecanismului de finanțare/implementare, inclusiv corelarea legislației naționale, în vederea fluidizării procesului și creșterii atractivității, dar și a eficienței fondurilor europene;
  7. Creșterea capacității instituționale și profesionalizarea resurselor umane care sunt implicate în implementarea activităților aferente fondurilor europene, atât la nivel de instituții ale statului, cât și la nivel de beneficiari;
  8. Asigurarea unei sinergii între acțiunile finanțate din programe comunitare și programele cu resurse naționale;
  9. Promovarea investițiilor în educație, în mod special în educația timpurie, și în învățământul profesional și dual;
  10. Încurajarea participării directe a actorilor din România la programe aflate în managementul direct al Comisiei Europene, inclusiv prin susținerea cofinanțării unei astfel de participări acolo unde este posibil;
  11. Operaționalizarea instrumentelor de dezvoltare teritorială (instrumente teritoriale integrate și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității) și a instrumentului de global grant.

Pentru perioada 2014-2020, România are la dispoziție peste 46,5 miliarde de Euro, conform Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, din care alocarea pentru Fondurile Europene Structurale și de Investiții (F.E.S.I.) este de aproximativ 34,7 miliarde de Euro.

În ceea ce privește programele operaționale finanțate prin Politica de Coeziune (PO Infrastructură Mare, PO Competitivitate, PO Regional, PO Capacitate Administrativă, PO Asistență Tehnică și PO Capital Uman) și prin FEAD (PO Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate), numărul contractelor de finanțare semnate cu beneficiarii este de aproximativ 11.805, totalizând cca. 42 miliarde de Euro, din care aproximativ 35 miliarde de Euro reprezintă contribuția U.E. (144% din alocarea UE a PO).

La nivelul lunii octombrie 2021, sumele totale primite de la Comisia Europeană (C.E.), reprezentând prefinanțări și rambursări, aferente programelor finanțate din FESI și FEAD, se situează la aproximativ 18,8 miliarde de Euro, ceea ce înseamnă aproximativ 54% din alocarea U.E., cu 5,3 miliarde Euro mai mult solicitate Comisiei Europene față de anul 2020 (inclusiv plăți directe) din care FESI 3,5 miliarde Euro. În plus, s-au rambursat de către C.E. aproximativ 10,65 miliarde de Euro pentru plăți directe în agricultură.

În perioada 2022-2023, eforturile se vor concentra pe implementarea cu succes a proiectelor deja admise la finanțare, prin sprijinirea beneficiarilor pe tot parcursul derulării investițiilor. Astfel, se va urmări atingerea țintei de absorbție de 100% la sfârșitul perioadei de programare. În acest context, România trebuie să mai primească de la C.E. aproximativ 16,4 miliarde de Euro pentru programele finanțate din F.E.S.I. și F.E.A.D. și aproximativ 650 milioane de Euro pentru plăți directe în agricultură.

Suplimentar în acest ciclu de finanțare 2014-2020, România beneficiază prin REACT EU de o alocare de 1,323 miliarde de Euro, cu perspective de creștere a acestei alocări.

Următoarele măsuri subsecvente sunt declarate prioritare:

  • menținerea unei rate anuale de absorbție care să conducă către o absorbție de 100% la sfârșitul anului 2023;
  • evitarea riscului de dezangajare prin monitorizarea lunară a stadiului implementării financiare a programelor operaționale;
  • urgentarea lansării ultimelor apeluri de proiecte pentru sumele rămase disponibile;
  • fluidizarea procesului, inclusiv accelerarea ritmului de evaluare și contractare prin îmbunătățirea procedurilor interne de lucru;
  • susținerea capacității de cofinanțare a beneficiarilor privați;
  • monitorizarea constantă a proiectelor cu risc de a nu fi finalizate până la 31.12.2023, pentru identificarea eventualelor întârzieri și luarea de măsuri de remediere și recuperare a întârzierilor;
  • continuarea realocării de fonduri la nivelul axelor prioritare ale unui program;
  • asigurarea interconectivității și interoperabilității dintre bazele de date ale instituțiilor statului și sistemul My SMIS prin dezvoltarea sistemului, cu scopul continuării simplificării procesului de depunere a proiectelor și creșterea celerității procedurilor de verificare a proiectelor și beneficiarilor din perioada de evaluare și cea de monitorizare a proiectelor;
  • necesitatea conștientizării și dezvoltării funcției de prevenție inclusiv la nivelul activității desfășurate de Autoritatea de Audit;
  • schimbarea de paradigmă în relația autorităților cu beneficiarii de proiecte, în sensul creșterii orientării spre dialog și sprijin în procesul de programare și derulare a investițiilor, și mai puțin spre verificare, control și audit;
  • programarea cu celeritate a cererilor de rambursare finale și autorizarea la plată a acestora.

Programul menționează și pregătirea și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021-2027.

Alocarea financiară pentru perioada programatică 2021-2027, aceasta însumează 87,24 mld. euro și se va realiza după cum urmează:

  • Politica de coeziune – 32,44 mld. euro;
  • Facilitatea de Reziliență și Rederesare – 29,20 mld. euro;
  • Politica agricolă – 21,6 mld. euro;
  • SURE – 4 mld. euro.

Pentru promovarea și dezvoltarea unui portofoliu matur de proiecte, următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare:

  • Analiza proiectelor nefinanțate în perioada 2014-2020 ca punct de plecare în identificarea portofoliului de proiecte pentru 2021-2027;
  • Asumarea rolului și a responsabilității de coordonator național, de către Ministerul Fondurilor și Proiectelor Europene, al politicii de coeziune;
  • Definitivarea la nivelul fiecărui program operațional a priorităților de investiții, ca urmare a consultării publice și a complementarității cu PNRR;
  • Urgentarea demersurilor de consultare a partenerilor publici pe baza versiunilor actualizate ale programelor operaționale;
  • Definitivarea și asumarea alocărilor financiare la nivel de programe și operațiuni;
  • Îmbunătățirea și simplificarea sistemului SMIS/MYSMIS pentru exercițiul 2021-2027, cu includerea opțiunilor pentru programele operaționale multifond; Direcția MySMIS din MIPE devine direcție directoare în ceea ce privește standardizarea cererilor de finanțare din cadrul programelor operaționale.
  • Autoritățile de management își vor defini ghidurile după câmpurile simplificate din MySMIS.
  • Simplificarea pe tot ciclul de proiect, de la elaborare, depunere, evaluare, implementare, plăți și rambursări, inclusiv utilizarea costurilor simplificate pentru reducerea sarcinii administrative;
  • Încheierea unui memorandum privind interoperabilitatea și interconectivitatea bazelor de date de la instituțiile relevante, inclusiv instituții avizatoare, implicate în ciclul de viață al proiectelor;
  • Susținerea beneficiarilor cu proiecte majore în pregătire, prin utilizarea resurselor de asistență tehnică;
  • Dezvoltarea unui portofoliu național de proiecte care să genereze impact din exploatarea lor pentru economia națională, pentru regiuni și legăturile dintre acestea, pentru zonele metropolitane, ariile urbane funcționale ale municipiilor reședință de județ, pentru teritorii de importanță strategică etc.;
  • Pregătirea unui portofoliu național de proiecte de specializare inteligentă în baza strategiilor naționale și regionale specifice, împreună cu un mecanism financiar de sprijin pentru asigurarea co-finanțării și asistenței tehnice pentru pregătirea documentațiilor tehnico-economice și managementul implementării proiectelor;
  • Guvernul României va analiza oportunitatea descentralizării ADR-urilor prin crearea de unități de implementare și accesare de fonduri europene;
  • Guvernul României va analiza oportunitatea creșterii rolului Grupurilor de Acțiune Locală rurale (abordarea Leader) și a Grupurilor de Acțiune Locală urbane (abordarea CLLD) în gestionarea fondurilor europene în cadrul CFM 2021-2027. Soluția pentru mărirea bugetelor și impactului benefic al acestor structuri de tip bottom-up este finanțarea multi-fond a strategiilor GAL rurale și GAL urbane. Demersuri pentru ca GAL-urile să aibă acces la mai multe fonduri: FEADR, FSE+ și FEDR, astfel, GAL-urile vor putea sprijini finanțarea mai multor proiecte de calitate, cu impact în comunitate, în domenii precum dezvoltare afaceri agricole și nonagricole, servicii sociale, educație, digitalizare, etc.

Foto: Pixabay

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *