Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) anunță că a sesizat Parchetul în cazul RICHRBT, o firmă-fantomă din top 100. Sesizarea confirmă suspiciunile ridicate încă din 2024 de Economedia, când am documentat ascensiunea inexplicabilă a companiei RICHRBT – „Regional Infrastructure Company for Highways Roads Bridges and Tunnels” SRL – care raporta afaceri mai mari decât unele dintre cele mai puternice grupuri de construcții din țară. Ulterior, Recorder a descoperit că firma avea sediul într-un WC public și chiar Fiscul i-a validat bilanțurile.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
ANAF susține că în dosar este vizat un grup de 17 firme implicate în multiple acțiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, fals, uz de fals și constituire de grup infracțional organizat. Investigația, care a ajuns acum pe masa procurorilor, arată că rețeaua acționa coordonat în România, Belgia și Bulgaria printr-un modus operandi ilegal, coordonată de doi cetățeni români. Verificările au fost efectuate atât prin interogarea bazelor de date ANAF, cât și în baza schimbului de informații cu instituțiile statului și statele membre UE.
Astfel, Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF a înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție rezultatele unei investigații complexe privind o rețea de firme și persoane fizice implicate într-o amplă schemă de evaziune fiscală și spălare de bani.
Ancheta ANAF s-a derulat în perioada august 2024 – august 2025 și a vizat un grup infracțional organizat cu activitate transfrontalieră (România – Belgia – Bulgaria), coordonat de două persoane cu cetățenie română.
ANAF susține că investigația a fost demarată după ce inspectorii Antifraudă au constatat tranzacții comerciale fictive în domeniul panourilor fotovoltaice, realizate prin intermediul unor firme preluate fraudulos și folosite pentru a evita plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat.
Modul de operare și structura grupului
Potrivit datelor din dosar, grupul a acționat coordonat printr-un sistem complex care implica:
· preluarea frauduloasă a unor firme existente și transmiterea fictivă de părți sociale;
· folosirea de persoane vulnerabile sau cetățeni străini ca administratori și asociați;
· utilizarea de documente și identități false, inclusiv certificate digitale obținute nelegal;
· mutarea fictivă a sediilor și schimbarea denumirilor firmelor pentru a îngreuna verificările;
· deschiderea de conturi pe platforme financiare care nu solicitau verificarea identității, dar și conturi bancare aparent legitime;
· folosirea aplicațiilor criptate și a VPN-urilor (rețele virtuale private care maschează identitatea și locația utilizatorului, oferind acces anonim la internet) pentru comunicare și transfer de date.
Din punct de vedere fiscal, prejudiciul estimat adus bugetului de stat este de aproape 6 milioane de lei, rezultat din neplata TVA-ului și a impozitului pe profit aferente operațiunilor comerciale fictive.
ANAF susține că a aplicat măsuri asigurătorii asupra bunurilor și conturilor bancare ale firmelor implicate, iar sumele confiscate până în prezent depășesc 1,3 milioane de lei. Totodată, peste 6.000 de panouri fotovoltaice cu o valoare totală estimată la 1,65 milioane de lei au fost confiscate în cadrul operațiunii.
Rezultatele anchetei indică o rețea complex organizată, în care fiecare nivel avea un rol distinct – de la coordonatori și intermediari până la persoane interpuse folosite pentru deschiderea conturilor bancare și semnarea formală a documentelor comerciale.
„Pe lângă faptele de evaziune fiscală, inspectorii Antifraudă au constatat indicii privind spălare de bani, fals în acte, uz de fals și constituirea unui grup infracțional organizat. De aceea, dosarul complet documentat de A.N.A.F., o investigație care s-a derulat pe o perioadă de un an de zile, a fost transmis către Parchet, pentru evaluare completă și sancționarea întregului mecanism al ilegalităților descoperite.”, declară Adrian Nica, președintele ANAF.
Verificările au fost realizate prin analiza bazelor de date ale ANAF, cooperarea cu instituții partenere din România și din statele membre ale Uniunii Europene, corelarea datelor fiscale, bancare și comerciale privind tranzacțiile suspecte. Investigația are loc în contextul în care inspectorii Antifraudă au intensificat în ultimul an controalele în domeniul comerțului cu echipamente fotovoltaice, un sector aflat în expansiune, dar care a devenit tot mai atractiv pentru operațiuni de tip fraudă fiscală.
Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea continuării cercetărilor penale și a stabilirii răspunderii persoanelor implicate.
În urma acestei anchete și a altor cazuri similare, ANAF a transmis recomandări privind îmbunătățirea mecanismelor de control și a procedurilor de verificare a identității în sistemele financiare și la Registrul Comerțului, propunând totodată integrarea unor măsuri concrete în pachetele fiscal-bugetare adoptate recent. Aceste măsuri vizează consolidarea analizei de risc fiscal și prevenirea folosirii firmelor-fantomă sau a entităților inactive în scopuri frauduloase.
Printre principalele modificări adoptate recent în acest sens se numără introducerea de noi criterii de analiză a riscului fiscal: lipsa utilizării instrumentelor de plată fără numerar, avertizarea timpurie privind capacitatea de plată a obligațiilor fiscale și analiza informațiilor din cazierul fiscal relevante pentru comportamentul fiscal viitor al contribuabililor. De asemenea, au fost stabilite noi criterii pentru declararea inactivității fiscale a firmelor, precum lipsa unui cont de plăți deschis în România sau la Trezoreria Statului și nedepunerea situațiilor financiare anuale la cinci luni după termenul legal. Perioada de inactivitate a fost limitată la maximum un an, după care firmele care nu se reactivează vor fi dizolvate automat, cu obligația organului fiscal de a stabili și recupera datoriile înainte de radiere.
Aceste măsuri urmăresc eliminarea entităților care nu desfășoară în mod real activitate economică, dar și protejarea bugetului public și a contribuabililor onești, potențiale victime ale acestui tip de fraudă, printr-un sistem de monitorizare mai eficient și predictibil.
O firmă necunoscută, mai mare pe hârtie decât Coca-Cola sau Romsilva
În 2023, RICHRBT a raportat la ANAF venituri totale de peste 3,6 miliarde lei și un profit net de 312 milioane lei.
Cu aceste cifre, compania se poziționa pe locul 64 în topul celor mai mari firme din România, între giganți ca Romsilva și Coca-Cola.
Totul a fost validat de ANAF, deși în piața construcțiilor „nu știe nimeni nimic despre firmă”, spuneau anul trecut sursele consultate de Economedia.
Recorder: sediu într-un WC public și firmă furată de la un mic antreprenor
Recorder a descoperit că sediul social declarat de RICHRBT este, în realitate, adresa unui WC public din Piața Charles de Gaulle.
Firma a fost inițial un mic SRL deținut de un antreprenor din Ilfov, care spune că i-a fost furată după depunerea unor acte false la Registrul Comerțului.
Deși proprietarul a făcut plângeri la poliție, ONRC și ANAF încă din 2023, nu a primit niciun răspuns.
Economedia a scris încă din 2024: portofoliu clonat, date suspecte
Într-o analiză publicată anul trecut, Economedia a arătat că RICHRBT pretinde pe site-ul propriu proiecte care, în realitate, aparțin altor constructori.
Antreprenorul român Cristian Erbașu, de exemplu, a declarat pentru Economedia că site-ul său a fost clonat de RICHRBT și că a făcut plângere la poliție.
În primii doi ani de la înființare, compania RICHRBT a raportat afaceri de 22 mii de lei și de 60 de mii de lei. Însă după 3 ani de inactivitate (2017, 2018 și 2019), firma a reușit să își ducă afacerile direct la 2,3 miliarde de lei, de 38 de mii de ori mai mari. În 2023, afacerile au urcat la 3,6 miliarde de lei. De asemenea, compania a reușit să își crească profitul net de la câteva mii de lei în 2015-2016 la suma de aproape 313 milioane de lei în 2023. Tot în acest timp, numărul de angajați a crescut de la 1 la peste 1200.
Astfel, RICHRBT ajunge să se poziționeze lângă jucători de top din industrie. Spre comparație, Spedition UMB, Tehnostrade și SA&PE Construct, firmele lui Dorinel Umbrărescu din același domeniu.
Firma nu figurează însî în bazele de date oficiale privind contractele de construcții (SICAP, IBC Focus), deși declară lucrări de infrastructură și fonduri PNRR.
Adresele declarate ca sedii secundare fie nu există, fie corespund unor afaceri fără legătură (restaurante, farmacii, saloane de evenimente).
Vasile Ciot este antreprenorul din spatele firmei menționate și a încă 3 firme – una de transporturi, care în prezent este în pierdere, și două firme despre care, ironic, nu sunt raportate niciun fel de date.
Acesta, un pensionar pe caz de boală din Râmnicu Sărat, a negat orice implicare și nu a recunoscut niciun detaliu prezentat de jurnalistul Alex Nedea de la Recorder.
Firma a fost vândută în luna iulie a anului trecut, pentru suma de 126 de milioane de lei, către două companii din Elveția, controlate de un bărbat din Suedia pe nume Reman Henk, însă publicația are bănuieli că și aceste entități sunt fictive.
Imediat după preluare firmei de către cele două societăți elvețiene, în 2024 în presa din România au apărut advertoriale potrivit cărora firma RICHRBT România ar pregăti investiții uriașe în parcuri fotovoltaice.
Din discuțiile cu unul dintre paznicii depozitului, Recorder a aflat că unul dintre cei din spatele schemei infracționale este un bărbat cu numele „Nicu”, care ar avea în jur de 70 de ani.
Publicația spune că este vorba o persoană cu numele Neculai Prună din județul Vrancea, care a avut o fermă de porci în urmă cu două decenii și care a fost cercetat în urmă cu 20 de ani, împreună cu fiul său, pentru evaziune fiscală. Ancheta procurorilor a indicat același procedeu de furt a companiilor și de schimbare a numelor.
Neculai Prună și fiul său, Marius Gabriel Prună, au fost trimiși în judecată în urmă cu nouă ani, iar dosarul încă e în instanță.
Președintele ANAF, Adrian Nica, a spus pentru Recorder: „Ce ați scris acolo e în monitorizarea ANAF și ANAF se ocupă. Nu vă pot da mai multe detalii având în vedere secretul fiscal. Vă pot confirma că ANAF se ocupă de asta în prezent”, a spus șeful Fiscului.
