Sursa foto: BCR
Banca Națională a României (BNR) se reunește marți, 8 noiembrie, într-o nouă ședință de politică monetară. Analiștii bancari se așteaptă ca banca centrală să majoreze din nou dobânda de politică monetară, dar cu un ritm mai redus față de ședința precedentă, iar dobânda cheie să ajungă la 6,75% la această ședință. În plus, ei estimează că BNR ar mai putea opera o majorare de dobândă, anul viitor.
BNR va majora dobânda cheie cu 50 de puncte de bază, arată estimarea mediană a analiștilor chestionați de Bloomberg.
BCR vede o creștere la 6,75%
Analiștii BCR se așteaptă ca BNR să majoreze rata dobânzii de politică monetară cu 50 puncte de bază, până la 6,75%, la ședința Consiliului de administrație din 8 noiembrie. Există o probabilitate materială pentru o majorare de 75 pb, după ce cifrele privind inflația din ultimele două luni au depășit previziunile BNR din august.
Rata facilității de credit, care rămâne instrumentul de politică operațională relevant în cadrul politicii stricte de gestionare a lichidităților, ar trebui să ajungă la 7,75%. BCR tinde să creadă că acesta este punctul terminal al ciclului de creștere a ratei, cel puțin pentru o vreme, deși este probabil ca BNR să păstreze ușa deschisă pentru o înăsprire suplimentară dacă datele macroeconomice primite o impun.
BNR a surprins piața cu o majorare a ratei de 75 puncte de bază în octombrie, față de consensul de 50 puncte de bază, în urma unui vot unanim al consiliului. Inflația din septembrie, mai mare decât se aștepta, menține presiunea asupra BNR de a majora în continuare ratele, deși se așteaptă o oarecare retragere a inflației în octombrie din cauza efectului de bază statistică. Prin urmare, acest lucru ar putea schimba balanța către o majorare a ratei de 50 puncte de bază la următoarea ședință, mai degrabă decât menținerea ritmului de 75 puncte de bază.
Banca centrală a României caută probabil argumente pentru a încheia ciclul de majorare în sincron cu omologii, în ciuda faptului că a rămas în urma acestora în ultimul an. Unele reverberează deja din procesul-verbal al ședinței precedente, care citează ca potențial factor de apreciere a RON „reducerea diferențialului dintre ratele dobânzilor pe termen scurt, având în vedere cvasi-încetinirea creșterii ratelor cheie de către băncile centrale din regiune”.
Prognoza BNR din august privind inflația pentru sfârșitul trimestrului III a fost de 15,1% an/an pentru inflația globală și de 11,1% pentru inflația de bază. Inflația globală din septembrie a fost de 15,9% an/an, iar inflația de bază a urcat la 11,9% an/an, de la 11,2% anterior.
Proiecția BCR privind indicele prețurilor de consum (IPC) pentru luna octombrie este de 15,5% pentru indicele principal și de 12,9% pentru indicele de bază. Se așteaptă ca Consiliul BNR să aprobe perspectivele actualizate ale IPC care, pe baza celor mai recente minute, ar trebui să fie mai ridicate.
Deși BCR se așteaptă ca BNR să facă o pauză după această ședință, un anunț direct al încheierii ciclului de majorare a ratelor de către banca centrală pare puțin probabil, având în vedere incertitudinea ridicată a previziunilor.
ING: România nu are încă chef de recesiune
Deși nu există încă o imagine completă a celui de-al treilea trimestru, majoritatea datelor de înaltă frecvență au fost mai degrabă optimiste, deși încetinirea față de al doilea trimestru este notabilă. Se observă cifre destul de puternice în construcții și servicii, vânzări cu amănuntul cvasi-plate și o contracție marginală a producției industriale, toate susținute de o piață a muncii încă solidă. Încorporând toate acestea și presupunând că datele încă lipsă din al treilea trimestru vor fi mai slabe, se pare că estimarea ING privind o contracție a PIB-ului față de al doilea trimestru este prea pesimistă și că o expansiune trimestrială mică, dar pozitivă, pare mai probabilă. Acest lucru este susținut și de datele peste așteptări din zona euro, de departe principalul partener comercial al României.
În ceea ce privește politica monetară, deplasarea mai sus a nivelului vârfului inflației și creșterea de la începutul trimestrului al treilea spre sfârșitul anului înseamnă că o nouă majorare a dobânzii de politică monetară din partea Băncii Naționale a României (BNR) la ședința din 8 noiembrie este un lucru sigur.
În prezent, ING vede o creștere de 50 puncte de bază la 6,75%. Deși banca favorizează în mică măsură scenariul de a nu mai avea loc nicio majorare până în 2023, nu poate fi exclusă o altă majorare de 25 puncte de bază în ianuarie. Această decizie de majorare va depinde de date și – dacă va fi luată – ar trebui să marcheze sfârșitul ciclului de majorare.
Deși destul de mică după majoritatea standardelor, volatilitatea cursului de schimb valutar EUR/RON a fost destul de evidentă în ultima vreme, conform bancherilor ING. Spre deosebire de luna august, când EUR/RON a marcat un model pronunțat în formă de V, aprecierea leului pare să fie mai sustenabilă de data aceasta. Banca crede că acest lucru se potrivește obiectivelor circumstanțiale ale băncii centrale în ceea ce privește inflația și gestionarea fermă a lichidităților. Un curs valutar de sfârșit de an mai apropiat de 4,90, mai degrabă decât de 4,95, pare plauzibil acum.
În octombrie, BNR a majorat dobânda sub așteptări
La ultima ședință de politică monetară, din 6 octombrie, BNR a majorat dobânda cheie cu 75 de puncte de bază, de la 5,5% la 6,25%, peste așteptările analiștilor. Majoritatea analiștilor și economiștilor-șefi din bănci se așteptau la o abordare secvențială din partea BNR, adică la o creștere a dobânzii cheie de 50 de puncte de bază, acum, la 6%, însă cei mai mulți dintre ei nu au exclus o majorare și mai puternică a dobânzii de politică monetară.
Guvernatorul BNR a declarat că banca centrală ar putea reduce ritmul de majorare a ratei cheie în trimestrul 4 din 2022 dacă inflația reală se va alinia la proiecția oficială. El a reiterat că, pe termen mediu, consideră că indicele prețurilor de consum și rata cheie converg una spre cealaltă.
Ce înseamnă o majorare de dobândă
Banca centrală majorează dobânda cheie pentru a domoli inflația. De fiecare dată când BNR majorează dobânda, băncile o urmează și cresc dobânzile atât la credite, cât și la depozite, pentru a opri consumul pe credit și a stimula economisirea.
Băncile comerciale sunt așteptate să majoreze și ele dobânzile, în linie cu BNR.