Agricultura, piscicultura, creșterea animalelor și prelucrarea hranei se anunță a fi, în următorii ani, unul dintre cele mai spectaculoase business-uri din România. Potrivit unei analize Frames & FACTORY 4.0, pe fondul dezvoltării lanțurilor de producție și creșterii vânzărilor la nivel local și internațional, cele peste 160.000 de firme din acest sector ar putea depăși borna de 100 de miliarde de lei cifră de afaceri, în următorii 2 ani.
România are potențialul de a hrăni mare parte din Europa. I s-a spus „grănarul” Europei, țara cu cele mai fertile terenuri și cu o rețea de ape cum în nicio altă țară de pe bătrânul continent nu găsești.
De la potențialul fantastic la ratarea unei alte șanse, agricultura și sectorul de producție alimentară din România au reușit o adevărată misiune imposibilă.
Potrivit datelor Frames & FACTORY 4.0, sectorul a crescut semnificativ în ultimii ani, în ciuda concurenței acerbe a produselor din import și a lipsei de „know-how” a zecilor de miniștri care s-au perindat pe la Ministerul Agriculturii. Altfel spus, agricultura, ca de altfel multe alte ramuri ale economiei, s-a adaptat din mers, s-a decuplat de la decizia politico-administrativă, iar performanțele s-au văzut mai ales în ultimii ani.
Datele de la Ministerul Finanțelor, INS și Registrul Comerțului arată că în 2019, înainte de criza COVID, cele 162.000 de firme care activează în aceste sectoare au raportat o cifră de afaceri istorică de 84,1 miliarde de lei și un profit fără precedent, de aproape 7 miliarde de lei.
Pandemia a scăzut business-ul cu 8 miliarde lei
Pandemia și seceta cruntă din 2020 au făcut ca business-ul să scadă anul trecut cu aproape 8 miliarde lei, la 76,2 miliarde de lei, iar profitabilitatea netă să coboare la 6,1 miliarde lei.
„În ciuda pandemiei, a secetei cumplite și a bolilor care au decimat efectivele de animale, piața agricolă și de alimentație din România s-a adaptat și a reușit să evite o aterizare forțată. În 2020, firmele de profil au raportat un rezultat similar cu cel din 2017, semn că managementul a funcționat, iar focusul pe clientela locală a fost o carte câștigătoare”, arată analiza Frames & FACTORY 4.0.
Eforturile pentru rentabilizarea afacerilor s-au văzut și în evoluția pozitivă a datoriilor sectorului.
Acestea au coborât de la nivelul de 77 miliarde de lei, înregistrat în 2019, la 64,6 miliarde lei în 2020. Pierderile nete au coborât de asemenea, anul trecut, aproape de pragul de 2 miliarde de lei.
„Toți indicatorii economico-financiari arată că 2020 a fost, în agricutura românescă și în sectoarele de prelucrare, anul restructurării și a rentabilizării. Într-un an extrem de dificil, grevat de restricțiile de circulație și mai ales de cele de export, firmele din domeniu au reușit o misiune aproape imposibilă, să își consolideze pozițiile și să se pregătescă pentru anul revenirii – 2021”, a declarat Adrian Negrescu, managerul firmei de consultanță Frames.
Restructurarea business-ului a afectat, din păcate, și schemele de personal, numărul angajaților din sector coborând de la 232.738 în 2019 la 204.922 în 2020.
Miza pe tehnologie
Efectele secetei cumplite din 2020 și ale bolilor care au decimat efectivele de porci și păsări i-au determinat pe investitorii din acest sector să caute soluții, iar tehnologizarea afacerilor a devenit realitate.
„Dacă în business-ul din orașe cuvântul de ordine a fost munca de acasă, în afacerile din agricultură, piscicultură, creșterea animalelor și alimentație tehnologizarea proceselor s-a aflat în prim plan. Indisponibilitatea forței de muncă, schimbările climatice și presiunea enormă pe preț au determinat numeroase companii din aceste sectoare să conceapă planuri de investiții în automatizarea și digitalizarea proceselor”, afirmă Marius Hărătău, managerul FACTORY 4.0.
Potrivit experților, de la cultivarea plantelor la creșterea animalelor și prelucrarea produselor agricole și animale, tehnologia și-a făcut loc în toate lanțurile de producție.
„Eficientizarea cultivării cu tractoare monitorizate prin GPS, monitorizarea creșterii plantelor prin satelit, eficientizarea consumurilor de resurse pentru creșterea animalelor, astfel de exemple sunt tot mai des întâlnite și în România, un semn că investitorii privesc cu încredere spre viitor”, a mai spus acesta.
Un exemplu relevant în materie este o fermă piscicolă aflată în preajma munților Rodnei, dezvoltată cu cele mai noi tehnologii la nivel mondial care a trecut de la lipsa totală a vizibilității asupra stării bazinelor de păstrăvi, de la activitățile manuale de hrănire și aerare a apei, de la munca cu persoane necalificate, la un sistem digitalizat, integrat, de management pentru fermele piscicole.
Toate cele 24 de bazine pe care le are ferma sunt monitorizate cu ajutorul unor senzori, iar datele sunt transmise către o aplicație în cloud. De pe telefonul mobil, angajații au acces la monitorizarea parametrilor esențiali ai fiecărui bazin, hrănirea și aerarea se fac automat pe baza unor algoritmi și a unor echipamente specializate.
Cu acest sistem, administratorul poate controla de la distanță anumiți parametri ai automatizării, iar toate acestea duc la o creștere a productivității și o reducere semnificativă a pierderilor.
Target de 20 miliarde de euro
Potrivit specialiștilor de la Frames & FACTORY 4.0, astfel de exemple crează perspectivele unei evoluții semnificative în viitorul apropiat.
„Există toate premizele ca investitorii să ducă acest sector peste granița de 20 de miliarde de euro cifră de afaceri în următorii 2 ani”, afirmă analiștii.
Depășirea pandemiei și reluarea consumului, creșterea cererii de produse agricole și animale din zona Chinei și, nu în ultimul rând, creșterea prețurilor (inflația), va face ca target-ul de 100 de miliarde de lei cifră de afaceri în 2022 să nu fie deloc o țintă intangibilă.
„Potențialul acestui sector este semnificativ și poate ajunge, în câțiva ani, unul dintre core-business-urile României. Cu o politică inteligentă de pregătire a angajaților pentru a suplini forța de muncă necalificată și o focusare tot mai puternică pe zona de tehnologie și digitalizare, agricultura românească și industria de prelucrare pot deveni vectori semnificativi de creștere economică”, a declarat Marius Hărătău.
„Să învățăm din exemplul Isreaelului, o țară fără resurse naturale care a adoptat cele mai noi tehnologii în materie de agricultură și a devenit, în câțiva ani, un exportator de produse agricole. Să sperăm că viitorul va aduce bani și pentru start-up-urile din zona agricolă, pentru dezvoltarea lanțurilor de depozitare, prelucrare și vânzare a produselor vegetale și animale din România”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit datelor statistice, deli suntem în top 5 la nivel european ca suprafața arabilă, după Franța, Spania, Germania și Polonia (7,2% din suprafața agricolă utilizată în spațiul european este în România), valoarea adăugată brută a agriculturii e de numai 3,8% din PIB. Media europeană este de 4,6%.
Una dintre marile probleme ale sectorului, dincolo de lipsa finanțării, o reprezintă dimensiunea redusă a exploatațiilor agricole. Dacă la noi în țară, o fermă are în medie 3,7 hectare, în Bulgaria este de 22 de hectare, iar în Cehia de 130 de hectare.
„În România, din păcate, fermele sunt în marea lor majoritate mici, fără putere financiară, mare parte dintre ele fiind ferme de subzistență. 158.000 dintre cele 162.098 de firme din sector se află în zona de microafaceri. O situație care reprezintă, în oglindă, situația din economie unde avem peste 90% dintre firme în zona IMM-urilor. Fără putere financiară, fără suprafețe semnificative de producție, să crești economic reprezintă un target extrem de dificil”, arată analiza.
Potrivit datelor statistice, avem în România numai 526 de firme mari în sectorul agricol, creșterea animalelor și alimentație.
În aceste condiții, este de înțeles de ce nu avem decât 3,4% din producția europeană de pui, 1,5% din cea de carne de porc și 0,6% din producția de carne de vită. Stăm ceva mai bine la cereale, unde producem aprox. 10% din producția europeană, 4,2% la legume și 5,8% la cartofi.
„Potențialul este major și, în perspectiva următorilor ani, cu ajutorul fondurilor europene, sperăm ca agricultura românească să ardă etapele și să treacă rapid în zona digitală, în cea a automatizării. 2021 a adus vești bune în acest domeniu, perspectivele sunt excelente, trebuie doar ca mediul de afaceri și dedicenții de la nivel guvernamental să conlucreze pentru a genera lanțurile de producție și export”, a declarat Negrescu.
Farming 4.0 data-driven agriculture
Farming 4.0 este considerat la nivel internațional echivalentul lui FACTORY 4.0 în industria viitorului.
Potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Gent, utilajele agricole autonome, fără șofer, vor deveni realitate în orizontul următorilor 10-15 ani. Suprafețele agricole vor fi cultivate și recoltate de mașini robotizate coordonate prin satelit și comunicații mobile cu ajutorul unor aplicații și programe software cu AI (inteligență artificială).
Digitalizarea și robotizarea vor include întregul lanț de producție, de la sămânță la recoltare și prelucrarea în scop alimentar.
Noile tehnologii se vor regăsi și în fermele de animale, urmând ca personalul uman să fie prezent doar în zona de asistență tehnică. Întregul proces de creștere a porcilor, vacilor, păsărilor etc. se va desfășura automatizat, prin intermediul unor roboți specializați asistați de AI și senzori.
Raportul Global Opportunity Report plasa, recent, conceptul Smart Digital Farming printre tehnologiile cu cel mai ridicat impact asupra societății viitorului.
Potrivit experților, doar prin digitalizare și robotizare, agricultura viitorului va fi capabilă să hrănească 9,6 miliarde de oameni în 2050.
„Urmează o adevărată revoluție economică în acest sector, similară cu apariția primelor tractoare. În viitorii 10 ani, agricultura meteo-sensibilă va deveni istorie, software-urile specializate urmând să dezvolte scenarii de activitate adaptate condițiilor meteo și capabile să elimine riscul natural din zona de producție”, a declarat Marius Hărătău.
Statisticile prezentate în analiza Frames & FACTORY 4.0 au fost realizate în baza datelor financiare oficiale declarate de cele 162.098 de companii care au coduri CAEN alocate sectoarelor de producție agricolă, piscolă, creșterea animalelor și prelucrarea produselor vegetale și animale.
Statistica face referire la perioada 2010-2020, așa cum reiese din datele financiare prezentate de companii în cadrul bilanțurilor prezentate la Ministerul Finanțelor Publice.