Analiză: Alimentele pun cea mai mare presiune pe inflație/ De ce sunt scumpe alimentele dacă energia s-a ieftinit? Lista produselor cu cele mai mari scumpiri la un an

Inițiativa autorităților de a forța reducerea prețurilor la alimentele de bază are, pe lângă o motivație electorală, și una economică, arată o analiză Conso.ro: prețurile ridicate ale produselor alimentare încetinesc procesul de dezinflație, menținând ridicate și costurile de refinanțare din economie. Aceasta în condițiile în care datoria publică este în jur de 50% din PIB.

Analiza a fost făcută în contextul inițiativei populiste venite din zona social democrată a coaliției de guvernare prin care se vrea ieftinirea produselor alimentare de bază.

Guvernul a adoptat chiar vineri, în 30 iunie, OUG pentru plafonarea adaosului comercial la o serie de produse alimentare. Proiectul prevede reducerea adaosurilor comerciale până la maximum 20% la procesator și la retaileri, și maximum 5% pe lanțul de distribuitori.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

G4Media a explicat de ce plafonarea adaosului comercial prin ordonanță de urgență, propusă de premierul Ciolacu, e o decizie politică fundamental greșită și cu efecte pe termen lung.

• Citește și Primul atac al guvernului Ciolacu la economia liberă. Plafonarea adaosului comercial, o imixtiune grosolană în regulile pieței / Iohannis și PNL, nici o reacție

Inflația la alimente

Rata anuală a inflaţiei în perioada mai 2023 – mai 2022 a fost 10,6%. Cele mai mari majorări, în perioada mai 2023 – mai 2022, au fost înregistrate la mărfurile alimentare (18,7%), în vreme ce prețurile mărfurilor nealimentare s-au mărit cu doar 5,2%, iar cele ale serviciilor cu 11,1%, arată cele mai recente date ale INS.

“Inflația anunțată în luna mai (creștere de 10% față de mai 2022) arată că prețurile produselor alimentare se mențin foarte sus (+18.7% față de mai 2022) în vreme ce produse nealimentare și-au temperat considerabil creșterea (+5,1%), iar serviciile sunt apropiate de media inflației (+11%). Energia, care reprezenta altădată principala scuză a producătorilor pentru a-și majoră prețurile de vânzare, nu mai este acum o problema la fel de mare, dat fiind faptul că avem combustibili în luna mai 2023 la 90% din prețul acestora din mai 2022, energia electrică are o scumpire de numai 3% față de mai 2022, iar gazele una de 10%, foarte departe de perioada lor de glorie, când creșterile erau de 3 cifre”, arată analiza Conso.

La produsele alimentare, vedem o creștere anuală de 16% pentru produsele de morărit și panificație, tot de 16% pentru pâine, +25% pentru legume și conserve de legume (+25% cartofi), 18% pentru fructe și conserve de fructe, +15% pentru carne și conserve din carne, +20% pentru peste și conserve din peste, +24% pentru lapte și produse lactate, +29% la ouă, +58% la zahăr.

“De remarcat că avem scumpiri consistente și din zonele unde au existat discuții privind importurile ieftine din Ucraina, de unde rezultă că adaosurile comerciale au fost indecente pe anumite produse cu materie prima luată din țară vecină. Per total, mărfurile alimentare au o pondere de 32% în coșul inflației, cele nealimentare de 49%, iar serviciile de 18%”, menționează analiza Conso.

De sunt scumpe alimentele dacă energia s-a ieftinit? “O primă explicație în acest caz ar fi că avem un consum mai puțin elastic decât în cazul mărfurilor nealimentare. Ne putem abține să cumpărăm des produse de uz casnic, dar nu ne putem abține să mâncăm zilnic, cel mult putem reduce porțiile. Iar producătorii și comercianții profită de această realitate. În al doilea rând, menținerea prețurilor ridicate poate fi și un efect al scăderii cererii. Chiar dacă vând mai puțin, producătorii știu că nu vor rămâne cu mărfurile în vitrină, pentru că oamenii trebuie să mănânce și atunci răspund cu o creștere de prețuri la o reducere a cererii, ceea ce în cazul mărfurilor nealimentare și serviciilor e mai greu de aplicat”, arată Cristian Dogaru, în analiza Conso.

Conso.ro: Alimente mai ieftine înseamnă și dobânzi mai mici la credite

“Dorința autorităților de a determina o scădere a prețurilor alimentelor de baza are la bază și un calcul economic – o inflație în scădere înseamnă și dobânzi mai mici la credite, iar în contextul în care economia încetinește ar fi de dorit că presiunea pe rambursarea împrumuturilor mai vechi să se atenueze. Să nu uităm cheltuielile cu serviciul datoriei statului, tot mai sensibile la dobânzile de refinanțare în condițiile în care datoria publică este în jur de 50% din PIB. Din scăderea dobânzilor vor pierde și deponenții, care vor primi dobânzi mai mici, însă în contextul scăderii inflației nivelul randamentelor real-negative pentru produsele de economisire în lei achiziționate (titluri de stat, depozite bancare) s-ar putea diminua, dacă rată inflației se va reduce mai mult decât vor scădea randamentele la produsele de economisire”.

Listă cu scumpiri (INS)

Dintre produsele alimentare, zahărul, cu 58,71% rămâne produsul care a cunoscut cele mai mari creşteri de preţuri în ultimul an, urmat de unt, cu 32,46%, şi margarina, 31,39%. În categoria serviciilor, transportul aerian, cu 46,25%, a avut cele mai mari creşteri de preţuri, iar dintre mărfurile nealimentare, energia termică s-a scumpit cu 23,82%.

Indicele prețurilor de consum în luna mai 2023 față de luna mai 2022, potrivit INS:

Zahăr: +58,71%

Unt: +32,46%

Cartofi: +25,54%

Ouă: +29,72%

Brânză: +26,73%

Lapte: +21,21%

Lapte și produse lactate: +24,29%

Legume și conserve de legume: +25,92%

Pește și conserve de pește: +20,96%

Fructe proaspete: +22,58%

Pâine: +15,59%

Cafea: +16,18%

Făină +11,10%

Carne, preparate şi conserve din carne: +14,58%

Lista produselor pentru care se vor aplica aceste prevederi, potrivit proiectului de OUG:

1. Pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300g-500 grame, fără specialități
2. Lapte de vacă proaspăt 1L, grăsime 1,5%
3. Brânză telemea din lapte de vacă vrac
4. Iaurt simplu din lapte de vacă, 3.5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame
5. Făină albă de grâu ”000” 1 Kg
6. Mălai 1 kg
7. Ouă de găină calibrul M 10 buc.
8. Ulei de floarea-soarelui 1L
9. Carne proaspătă pui*
10. Carne proaspătă porc**
11. Legume proaspete vrac***
12. Fructe proaspete vrac****
13. Cartofi proaspeți albi vrac
14. Zahăr alb tos 1 Kg

* Carne pui, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os și aripi pui, varianta standard
** Carne porc, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă: carne porc lucru, pulpă porc cu os
și fără os, spată de porc
***Legume proaspete vrac, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă: roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca și ardei kapia.
**** Fructe proaspete vrac, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă mere roșii și mere
golden, prune, pepene roșu, struguri de masă