Sursa foto: Pixabay
România se luptă, la 16 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, să scape de eticheta „singurul stat european fără cadastru”, însă, deși acest proces trebuia finalizat în acest an, sunt cadastrate doar 6% din localitățile din țară și 48% din suprafața totală. În plus, trei sferturi dintre cadastrări sunt realizate pe banii proprietarilor, deși există fonduri europene pentru acest lucru, chiar cu risc de a fi pierdute.
În 2015 a început un program național de cadastrare, lansat de Liviu Dragnea, care ocupa atunci funcția de ministru al Dezvoltării. Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară prevedea până în 2023 realizarea gratuită a planurilor cadastrale ale tuturor imobilelor, deschiderea cărţilor funciare, precum şi certificatele de moştenitor pentru succesiune nedezbătute, anunţa pe 30 aprilie 2015, într-o conferinţă de presă, ministrul de atunci al Dezvoltării, Liviu Dragnea. Programul avea un buget total estimat de peste 1,2 miliarde de euro.
„Obiectivul principal al Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară este de a înregistra gratuit toate imobilele, respectiv toate terenurile şi clădirile din România, inclusiv apartamentele, în Sistemul Integrat de Cadastru şi Carte Funciară. (…) Programul va fi finanţat din trei surse, două surse principale, veniturile proprii ale Agenţiei Naţionale de Cadastru, în cuantum de peste patru miliarde de lei (900 de milioane de euro – n.r.), şi fonduri externe nerambursabile prin Programul Operaţional Regional, în cuantum de peste 300 de milioane de euro”, a precizat atunci Liviu Dragnea.
A treia sursă de finanţare a programului o reprezintă situaţia în care localităţile vor dori să participe cu cofinanţare sau cu fonduri din bugetele locale.
Scurt istoric al cadastrului în România
Cadastrarea unui teren sau a unei case e necesară pentru intabulare, moment în care este eliberată o carte funciară. Aceasta îl ajută pe proprietar să dovedească faptul că deține casa sau terenul, care sunt dimensiunile proprietății și unde află.
Fără intabulare, proprietatea nu poate fi vândută. Iar la terenurile agricole mai apare o problemă: nu pot fi înscrise pentru fonduri europene sau credite.
Importanța cadastrului a fost înțeleasă încă din secolul al XIX-lea de administrația austro-ungară, pentru o mai bună taxare a proprietarilor de terenuri din imperiu. Astfel, singura soluție era o înregistrare riguroasă a acestor terenuri, pe bază de masurători, metodă de lucru ce venea din Europa apuseană, arată o sinteză a stării cadastrului din România făcută de o firmă de specialitate.
În 1874 austro-ungarii au înființat Cartea funciară, pentru toate provinciile din Imperiu.
Au obținut o „bază de date fizice” care conținea atât hărți, rezultate în urma măsurătorilor și transpunerii lor grafice, cât și documente descriptive care prezintă date despre terenuri, proprietarii acestora, informații despre vanzari succesive, moșteniri, etc. Arc peste timp, în anul 2023, în județele din vestul României această Carte funciara austro-ungară este încă o referință, cand vine vorba despre terenuri și case.
Cadastrul nu e gata în 2023, dar sunt progrese
Optimismul din 2015 al lui Liviu Dragnea este contrazis de cele mai recente rapoarte ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, care arată că cadastrul este departe de a fi încheiat în acest an.
„Din totalul de 3.181 UAT-uri din România, până la data de 30.04.2023 au fost finalizate lucrări de înregistrare sistematică în 189 UAT-uri (din care în 171 UAT-uri în integralitate și în 18 UAT-uri parțial), precum și în sectoare cadastrale, cu o suprafață totală de 4.607.191,26 ha”, potrivit datelor ANCPI.
Ceea ce înseamnă că doar 5,3% dintre localitățile din România au cadastrul finalizat în totalitate. Cu cele 18 care încă mai au ceva de lucru, s-ar apropia de 6 la sută. Adică, încă foarte departe de obiectivul anunțat în urmă cu 8 ani, cadastrarea integrală a țării.
Trebuie, însă, remarcat progresul făcut chiar și în aceste condiții.
Potrivit ANCPI, între 2005 și 2015 au fost finalizate lucrări de cadastrare în doar 7 unități administrativ-teritoriale. Mai puțin de una pe an. În ultimii 8 ani, numărul a crescut la 189, adică la aproape 23 pe an. Astfel, în 2015, doar 1,8 la sută din România era cadastrată.
În ritmul respectiv, de cadastrare a suprafeței de sub 2% în 10 ani, România s-ar fi cadastrat în 500 de ani.
Acum, cadastrarea a ajuns la 48,3% din suprafața țării, dar este încă departe de finalizarea procesului în 2023, așa cum declara Liviu Dragnea în urmă cu 8 ani.
Diferența se vede și la înregistrarea suprafețelor de teren și a terenurilor agricole care primesc subvenții. Astfel, din totalul de 9,54 milioane ha de terenuri agricole ce fac obiectul subvențiilor APIA, au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară 6,97 milioane ha (73%).
Care e situația imobilelor cadastrate și a fondurilor UE
Tot în aprilie 2015, Liviu Dragnea a menţionat că, potrivit estimărilor oficiale, numărul total de imobile în România este de circa 40 de milioane „Şi aici vorbim de imobile, terenuri, clădiri, apartamente, tot ceea ce înseamnă imobil, din care 20% se află în mediul urban, iar cea mai mare parte, restul de 80%, în mediul rural. Astăzi, din cele 40 de milioane de imobile existente în România, circa 7,4 milioane decât sunt înregistrate în evidenţele de cadastru, ceea ce reprezintă puţin peste 18% din total. Jumătate din acestea, circa 3,6 milioane se află în mediul urban, iar diferenţa în mediul rural”, a arătat el.
Numărul imobilelor înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară gestionat de ANCPI este în luna mai 2023 de 21.509.938, reprezentând 53,77% din 40.000.000, numărul total aproximat.
Trei sferturi dintre cadastrări, realizate pe banii proprietarilor, deși există fonduri europene
Datele mai arată că 15.600.470 dintre proprietăți au fost înscrise în cadastru din înregistrările realizate la cererea solicitanților, așa numita înregistrare sporadică, adică a fost făcut cadastrul pe cheltuiala lor, și nu prin fonduri europene. Restul de 5.895.333 au fost înscrise gratuit.
Potrivit unui răspuns al ANCPI pentru Economedia, au fost cheltuite până acum circa 55 de milioane de euro din cele 300 alocate prin Programului Național de Cadastru și Carte Funciară, care urma să se încheie în 2023 cu cadastrarea integrală a țării. Între timp, pentru a nu pierde banii alocați și pentru a nu îi da înapoi pe cei cheltuiți deja, autoritățile au început să facă demersuri pentru prelungirea acestui termen.
Mai mult, încă din vara anului trecut a fost adoptată o hotărâre de guvern pentru prelungirea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară până la încheierea cadastrării, iar în documentul respectiv scrie că „denumirea „Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023“ se înlocuiește cu denumirea „Programul național de cadastru și carte funciară“.
„Până la data de 28.02.2023, ANCPI a plătit, din fonduri europene, 274.732.311,35 de lei. Precizăm că, în prezent, sunt în derulare, în diverse stadii, lucrări de înregistrare sistematică cu finanțare din fonduri europene în 491 de UAT-uri, cu o suprafață estimată de 4.092.619,00 de hectare”, se arată în răspunsul ANCPI pentru Economedia.
Iar ANCPI a precizat și în ce condiții cadastrarea este gratuită. Astfel, o persoană fizică/juridică poate beneficia de înregistrarea gratuită a imobilului/imobilelor pe care le deține, în cadrul PNCCF, în situația în care se realizează lucrări de înregistrare sistematică în UAT-ul pe raza căruia se află imobilul/imobilele. Adică, orașul sau comuna în care locuiește trebuie să fie înscris în programul național de cadastrare.
În caz contrar, trebuie să plătească, după cum scrie în Regulamentul de recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al ANCPI nr. 600/2023: „În cadastru sporadic imobilele se înregistrează la cerere în sistemul integrat de cadastru și carte funciară”.
Astfel, deținătorul va trebui să se adreseze unei persoane fizice/juridice autorizate de către ANCPI să realizeze lucrări de specialitate în domeniul cadastrului, pentru întocmirea unei documentații cadastrale, în vederea înscrierii în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, cu plata tarifelor corespunzătoare și a onorariului aferent.
Lista persoanelor autorizate este disponibilă pe site-ul ANCPI la secțiunea autorizați.
Care sunt tarifele
Cine face cadastrarea unei proprietăți la cerere poate plăti de la câteva sute și până la câteva mii de lei, potrivit tarifelor în vigoare practicate de mai multe firme. În cazul unui apartament, de exemplu, tarifele sunt între 500 și 1.500 de lei. Costurile urcă la câteva mii de lei în cazul caselor, terenurilor agricole sau extravilane sau pentru păduri.
Media din piață ar fi însă de circa 2.000 de lei, cu banii plătiți din solicitant. Cu fonduri europene, prețurile medii ar fi între 150-200 de lei, bani achitați din fonduri UE.
Cu bani de la bugetul de stat, 5-700 de lei pe imobil pentru că sunt volumele mai mici.
De ce au apărut întârzierile la cadastrare
Cei din domeniu invocă, mai mult sau mai puțin oficial, două motive pentru care programul de cadastrare nu s-a încheiat în cei 8 ani preconizați la început: lipsa de implicare a primarilor care se plâng că nu au personal specializat și dezinteresul anumitor persoane fizice şi juridice autorizate în ceea ce priveşte Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară. Ar mai exista, potrivit unor surse din domeniu, și situațiile în care unele firme au luat mai multe lucrări decât au putut realiza, astfel că pe parcurs au fost nevoite să renunțe la contracte. Așa s-a ajuns de exemplu la cele 18 UAT-uri parțial cadastrate.
Unii din foștii șefi ai ANCPI au spus că lucrările au fost încetinite de pandemie. Iar în februarie 2021, Agenția de Cadastru spunea că „în contextul pandemiei de COVID-19, ANCPI creează posibilitatea prelungirii termenelor contractelor de finanțare încheiate în 2019 și 2020 pentru ca firmele de cadastru să nu piardă sumele decontate de ANCPI.”
„Situația generată de pandemia de Covid-19 a determinat unele firme de cadastru să încetinească ritmul lucrărilor. Potrivit prevederilor contractuale exista riscul ca, odată depășite termenele stabilite, aceste firme să nu încaseze banii pentru măsurătorile realizate. Practic, în cazul acestora, ar fi trebuit semnate alte contracte pentru continuarea lucrărilor, ceea ce ar fi însemnat stagnare, deci mult timp pierdut”, spunea șeful din februarie 2021 al ANCPI, Laurențiu Alexandru Blaga.
Revenind la implicarea primăriilor în acest proces, în răspunsul pentru Economedia, ANCPI a explicat că „în perioada de implementare a PNCCF colaborarea cu UAT-urile a fost îngreunată din câteva motive:
– lipsa personalului de specialitate angajat în cadrul primăriilor;
– lipsa evidențelor la nivelul primăriilor, ceea ce conduce la imposibilitatea identificării proprietarilor/deținătorilor actuali ai imobilelor;
– întârzieri constatate la nivelul primăriilor în emiterea/eliberarea adeverințelor/certificatelor, alte documente necesare lucrării sistematice de cadastru;
– aplicarea defectuoasă a legilor fondului funciar, de cele mai multe ori suprafețele obținute din măsurători sunt diferite de cele din actele de proprietate, amplasamentele deținute de titulari diferă de cele din titlurile de proprietate;
– informarea incorectă și incompletă a cetățenilor cu privire la procesul de înregistrare sistematică în vederea asigurării participării acestora la lucrări.”
Iar actuala șefă a ANCPI, Hajnalka Ildikó Vig, explica în vara anului trecut, la scurt timp după ce a fost numită în funcție, că „procesul poate fi îngreunat dacă autorităţile şi instituţiile publice care deţin imobile în UAT-urile în care se desfășoară lucrări de cadastru sistematic nu participă la identificarea imobilelor şi stabilirea limitelor acestora. Întârzieri apar şi din cauza lipsei de implicare a unor primării în contractarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru întreaga sumă alocată de ANCPI.
Multe primării se confruntă cu lipsa personalului de specialitate precum și cu lipsa evidenţelor, baze de date referitoare la imobile şi proprietari incomplete şi incorecte. Aceste aspecte conduc la imposibilitatea identificării proprietarilor/deţinătorilor actuali ai imobilelor, la întârzieri pentru prestatori și pot genera rezilierea contractelor.
Din cauza aplicării deficitare a legilor fondului funciar, de multe ori suprafeţele obţinute din măsurători sunt diferite de cele din actele de proprietate, iar amplasamentele deţinute de titulari diferă de cele din titlurile de proprietate. Dezinteresul persoanelor fizice şi juridice autorizate în ceea ce priveşte contractarea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor este un alt factor care încetinește PNCCF. Toate aceste probleme se regăsesc, în totalitate sau parţial, în majoritatea judeţelor.”
Primarii nu contrazic constatările ANCPI, dar spun că o parte din vină este și a firmelor care fac măsurătorile, pentru că nu livrează mereu lucrări de calitate, după cum a declarat pentru Economedia, Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România.
„Nu pot spune că nu sunt reale cele afirmate! Doar că și din partea prestatorilor au fost reținute carențe majore! Oarecum o superficialitate în identificarea imobilelor pe teren! De asemenea, nici autoritățile locale nu au putut identifica proprietarii și hotarele imobilelor! Nu trebuie ignorat faptul că îndepărarea de proprietate, potrivit politicii de dinainte de 1989, este o cauză a relelor”, a declarat Emil Drăghici.
În schimb, surse din piața firmelor de cadastrare spun că nu au cunoștințe de firme care să fi executat prost lucrările sau să fi luat multe contracte, peste puterea lor de lucru.
Acestea mai atrag atenția asupra unei alte probleme care duce la întârzieri în cadastrarea țării. Este vorba de faptul că fiecare oficiu județean are propria interpretare a legii și uneori întârzie înregistrarea lucrărilor făcute de firme. Dar, ca și în cazul primăriilor, la Oficiile Județene este lipsă de personal.
Ce face ANCPI pentru a impulsiona cadastrarea
Agenția de Cadastru spune că a actualizat permanent secțiunea din site dedicată Programului Național de Cadastrare, unde se găsesc ghiduri și instrucțiuni necesare realizării acestor lucrări de către persoanele fizice/juridice autorizate.
De asemenea, mai spune ANCPI, pentru a veni în sprijinul UAT-urilor care doresc finanțarea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, Agenția a întocmit un ghid de îndrumare, de asemenea disponibil pe site.
Ghidul prezintă condițiile în care se realizează finanțarea lucrărilor de înregistrare sistematică, etapele procedurale de urmat de către UAT-uri pentru obținerea finanțării, precizări cu privire la obținerea cofinanțării lucrărilor de înregistrare sistematică și etapele derulării lucrărilor de înregistrare sistematică.
„Tot în scopul facilitării comunicării și colaborării cu UAT-urile care derulează lucrări în cadrul PNCCF, au fost transmise îndrumări primăriilor, prin intermediul oficiilor teritoriale și au fost organizate numeroase întâlniri cu Asociația Comunelor și Orașelor din România (ACOR), Asociația Municipiilor din România (AMR) și Prefecturile, pentru sprijinirea activă de către acestea a acțiunilor de conștientizare a primarilor cu privire la necesitatea implicării autorităților publice locale în derularea lucrărilor de înregistrare sistematică”, se mai arată în răspunsul la solicitarea Economedia.
Un termen pentru finalizarea cadastrării României nu avansează, însă, nimeni la nivel oficial, după ce și guvernul a abandonat ținta stabilită acum 8 ani de Liviu Dragnea pentru 2023.