Foto: Pexels
Seceta ar putea costa 1% din Produsul Intern Brut al Europei Centrale și de Est în următorii ani, estimează o analiză a firmei britanice de consultanță Cambridge Econometrics. În regiune, în special România și Ungaria vor avea cel mai mult de suferit de pe urma efectelor căldurii, ceea ce va duce la o pierdere de 1,5% și, respectiv, 1% din PIB.
După cum au demonstrat încă o dată valurile de căldură și seceta din vara anului 2022, numărul și impactul dezastrelor naturale în Europa, și în special în Europa Centrală și de Est, vor continua să crească în anii următori, cu efecte economice semnificative care trebuie incluse în planurile de dezvoltare regională, susțin consultanții.
O analiză istorică pe o perioadă de 22 de ani realizată de firma britanică de consultanță Cambridge Econometrics evidențiază care sunt regiunile cele mai afectate de dezastre naturale în Europa. Analiza arată că seceta și inundațiile sunt, din punct de vedere istoric, cele mai probabile dezastre naturale care provoacă pagube economice în țările din Europa Centrală și de Est.
Valurile de căldură, uraganele și creșterile bruște ale nivelului mării duc la o pierdere de performanță economică globală în medie între 1 și 3% din PIB, conform ultimelor calcule ale Cambridge Econometrics, iar impactul asupra unor locații, regiuni și sectoare economice specifice ar putea fi semnificativ mai mare decât media.
În timp ce pierderile economice sunt mai mici în producția de energie și în turism, sectoarele agricol și alimentar continuă să sufere daune semnificative din cauza dezastrelor naturale și tot mai multe domenii ale economiei sunt afectate.
“Secetele provoacă pagube semnificative în producția agricolă, ceea ce este destul de vizibil pentru toată lumea, iar verile din ce în ce mai călduroase duc la scăderea productivității în alte sectoare”, subliniază Dóra Fazekas, director general al Cambridge Econometrics Ungaria.
“Căldura extremă devine insuportabilă pentru lucrători, având un impact din ce în ce mai mare asupra construcțiilor și transporturilor. Nivelurile scăzute ale apei din râurile și lacurile principale determină oprirea transportului de apă, a producției de energie și a altor activități industriale, iar problemele tind să apară mai des în cazul alimentărilor cu apă potabilă din mediul rezidențial”, completează aceasta.
Pe lângă numărul tot mai mare de sectoare economice, numărul țărilor afectate de dezastre naturale este, de asemenea, în creștere. Pe baza așteptărilor privind o încălzire globală medie de 1,5 grade Celsius, țările din sudul Europei vor suferi pagube economice de 5-6 miliarde de euro pe an numai din cauza secetei, iar țările continentale – precum țările V4 și România – vor începe să înregistreze efecte similare, care se vor ridica la o pierdere medie de 2,5 miliarde de euro în producția economică anuală.
În regiunea Europei Centrale și de Est, în special România și Ungaria vor avea cel mai mult de suferit de pe urma efectelor căldurii, ceea ce va duce la o pierdere de 1,5% și, respectiv, 1% din PIB.
Analiza realizată de Cambridge Econometrics a analizat pagubele economice provocate de dezastrele naturale în regiuni din țările Uniunii Europene începând cu anul 1995. Statele membre au suferit pierderi totale de 77 de miliarde de euro din cauza dezastrelor naturale în perioada analizată. Din suma totală, impactul direct a reprezentat daune de 44 de miliarde de euro, în timp ce 33 de miliarde au fost pierdute din cauza efectelor indirecte. Potrivit analizei, dezastrele naturale cauzează cele mai mari daune economiilor din Europa Centrală și de Est și din Europa de Sud-Est.
În Europa Centrală și de Est, unele regiuni din România, Republica Cehă, Polonia și Ungaria sunt cele mai afectate de dezastrele naturale.
Consultanții mai subliniază că țările care suferă cel mai mult din cauza dezastrelor naturale tind, de asemenea, să fie mai sărace, iar economiile lor tind să se bazeze pe sectoare și activități pe care dezastrele naturale și întreruperile lanțului de aprovizionare care rezultă din acestea le pot afecta mai grav, cum ar fi agricultura, sectorul alimentar și industria prelucrătoare.
Planurile de dezvoltare națională din aceste țări trebuie să ia în considerare efectele economice directe și indirecte din ce în ce mai mari ale dezastrelor naturale.
“Impactul economic al dezastrelor naturale trebuie să fie observat ca un factor din ce în ce mai important în planificarea economică în țările ECE. Bugetele trebuie să includă investiții care pot atenua impactul direct al dezastrelor naturale și trebuie demarate planuri de dezvoltare care să contribuie la consolidarea sectoarelor și activităților economice mai puțin afectate de dezastrele naturale, cum ar fi serviciile și cercetarea și dezvoltarea”, a adăugat Dóra Fazekas de la Cambridge Econometrics.