Analiză Cambridge Econometrics: Seceta ar putea costa 1,5% din Produsul Intern Brut al României în următorii ani

Seceta ar putea costa 1% din Produsul Intern Brut al Europei Centrale și de Est în următorii ani, estimează o analiză a firmei britanice de consultanță Cambridge Econometrics. În regiune, în special România și Ungaria vor avea cel mai mult de suferit de pe urma efectelor căldurii, ceea ce va duce la o pierdere de 1,5% și, respectiv, 1% din PIB.

După cum au demonstrat încă o dată valurile de căldură și seceta din vara anului 2022, numărul și impactul dezastrelor naturale în Europa, și în special în Europa Centrală și de Est, vor continua să crească în anii următori, cu efecte economice semnificative care trebuie incluse în planurile de dezvoltare regională, susțin consultanții.

O analiză istorică pe o perioadă de 22 de ani realizată de firma britanică de consultanță Cambridge Econometrics evidențiază care sunt regiunile cele mai afectate de dezastre naturale în Europa. Analiza arată că seceta și inundațiile sunt, din punct de vedere istoric, cele mai probabile dezastre naturale care provoacă pagube economice în țările din Europa Centrală și de Est.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Valurile de căldură, uraganele și creșterile bruște ale nivelului mării duc la o pierdere de performanță economică globală în medie între 1 și 3% din PIB, conform ultimelor calcule ale Cambridge Econometrics, iar impactul asupra unor locații, regiuni și sectoare economice specifice ar putea fi semnificativ mai mare decât media.

În timp ce pierderile economice sunt mai mici în producția de energie și în turism, sectoarele agricol și alimentar continuă să sufere daune semnificative din cauza dezastrelor naturale și tot mai multe domenii ale economiei sunt afectate.

“Secetele provoacă pagube semnificative în producția agricolă, ceea ce este destul de vizibil pentru toată lumea, iar verile din ce în ce mai călduroase duc la scăderea productivității în alte sectoare”, subliniază Dóra Fazekas, director general al Cambridge Econometrics Ungaria.

“Căldura extremă devine insuportabilă pentru lucrători, având un impact din ce în ce mai mare asupra construcțiilor și transporturilor. Nivelurile scăzute ale apei din râurile și lacurile principale determină oprirea transportului de apă, a producției de energie și a altor activități industriale, iar problemele tind să apară mai des în cazul alimentărilor cu apă potabilă din mediul rezidențial”, completează aceasta.

Pe lângă numărul tot mai mare de sectoare economice, numărul țărilor afectate de dezastre naturale este, de asemenea, în creștere. Pe baza așteptărilor privind o încălzire globală medie de 1,5 grade Celsius, țările din sudul Europei vor suferi pagube economice de 5-6 miliarde de euro pe an numai din cauza secetei, iar țările continentale – precum țările V4 și România – vor începe să înregistreze efecte similare, care se vor ridica la o pierdere medie de 2,5 miliarde de euro în producția economică anuală.

În regiunea Europei Centrale și de Est, în special România și Ungaria vor avea cel mai mult de suferit de pe urma efectelor căldurii, ceea ce va duce la o pierdere de 1,5% și, respectiv, 1% din PIB.

Analiza realizată de Cambridge Econometrics a analizat pagubele economice provocate de dezastrele naturale în regiuni din țările Uniunii Europene începând cu anul 1995. Statele membre au suferit pierderi totale de 77 de miliarde de euro din cauza dezastrelor naturale în perioada analizată. Din suma totală, impactul direct a reprezentat daune de 44 de miliarde de euro, în timp ce 33 de miliarde au fost pierdute din cauza efectelor indirecte. Potrivit analizei, dezastrele naturale cauzează cele mai mari daune economiilor din Europa Centrală și de Est și din Europa de Sud-Est.

În Europa Centrală și de Est, unele regiuni din România, Republica Cehă, Polonia și Ungaria sunt cele mai afectate de dezastrele naturale.

Consultanții mai subliniază că țările care suferă cel mai mult din cauza dezastrelor naturale tind, de asemenea, să fie mai sărace, iar economiile lor tind să se bazeze pe sectoare și activități pe care dezastrele naturale și întreruperile lanțului de aprovizionare care rezultă din acestea le pot afecta mai grav, cum ar fi agricultura, sectorul alimentar și industria prelucrătoare.

Planurile de dezvoltare națională din aceste țări trebuie să ia în considerare efectele economice directe și indirecte din ce în ce mai mari ale dezastrelor naturale.

“Impactul economic al dezastrelor naturale trebuie să fie observat ca un factor din ce în ce mai important în planificarea economică în țările ECE. Bugetele trebuie să includă investiții care pot atenua impactul direct al dezastrelor naturale și trebuie demarate planuri de dezvoltare care să contribuie la consolidarea sectoarelor și activităților economice mai puțin afectate de dezastrele naturale, cum ar fi serviciile și cercetarea și dezvoltarea”, a adăugat Dóra Fazekas de la Cambridge Econometrics.