ANALIZĂ. Când vor avea Cluj-Napoca, Oradea și Timișoara drumuri de legătură la Autostradă. Clujul așteaptă o bretea la Autostrada Transilvania încă din 2009

Nodul rutier Poiana A 4 - Constanţa inutil fără legătură

Trei mari municipii din România, Cluj-Napoca, Oradea și Timișoara încă nu au drumuri moderne pentru legătura cu rețeaua de autostrăzi, în toate cele trei cazuri proiectele pentru realizarea unor drumuri expres care să lege orașele de autostrăzile A1 și A3 fiind în faza de documentație tehnică sau contractate pentru execuție.

De remarcat că niciunul dintre drumurile rapide de legătură între Cluj Napoca, Oradea și Timișoara nu au fost proiectate „la pachet” cu autostrăzile care trec prin apropiere ceea ce arată că, în acel moment, Ministerul Transporturilor nu a anticipat dezvoltarea locală și investițiile pe care le atrag autostrăzile, lăsând cele trei municipii cu șosele de legătură nemodernizate și aglomerate care presupun ocol mare, timp pierdut, accidente și poluare.

Cluj Napoca așteaptă de peste 10 ani un drum de legătură cu Autostrada Transilvania

În 2009, Compania de Drumuri inaugura tronsonul Turda – Gilău, primii 42 de kilometri din Autostrada Transilvania, iar în 2018 încă 12 kilometri pe tronsonul Gilău-Nădășelu. Pentru a intra în Cluj Napoca de pe Autostrada A3, șoferii au doar două variante, ambele dificile din cauza traficului intens: ieșirea de pe A3 pe la Turda și apoi circulație pe DN 1 aproximativ 30 kilometri pe Dealul Feleacului sau ieșirea pe la Gilău, aproximativ 20 kilometri, dar cu trafic bară la bară între Florești și intrarea în Cluj (tronsonul DN 1 – Floreşti are peste 50.000 autovehicule pe zi). Contractul pentru proiectarea unui drum de legătură între Autostrada Transilvania și DN 1 în zona localității Tureni (aprox. 6 km.) a fost semnat în noiembrie 2020, iar documentația ar trebui predată anul anul acesta. Proiectarea și ulterior execuția se vor face cu fonduri europene, anunță CNAIR : „COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A., în calitate de Beneficiar al finanțării și MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCURII, în calitate de ORGANISM INTERMEDIAR pentru TRANSPORT, au convenit în data de 09.06.2021, încheierea Contractului de Finanțare nr.102 pentru proiectul „Elaborare Studiu de fezabilitate si intocmire Proiect Autorizare Lucrari la obiectivul Drum Expres pentru realizarea conexiunii dintre Autostrada A3 (Turda) si Varianta de ocolire Cluj Est (V.O.C.E.)”, transmite pe pagina oficială Compania de Drumuri. Şoferii care aleg varianta traseului pe DN 1 prin Turda stau la cozi, podul peste Arieş de la Turda fiind în reparaţii capitale.

Asociația Pro Infrastructură anunță că Ministerul Mediului ar putea întârzia proiectul legăturii A3 – DN 1 cu încă un an

La cei zece ani de aşteptare pentru drumul de legătură între Autostrada Transilvania şi municipiul Cluj Napoca s-ar mai adăuga încă un an, atenţionează Asociaţia Pro Infrastructură. Potrivit Asociaţiei, Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj ar urma să ceară un studiu cu o durată de un an pentru observarea faunei pe terenurile arabile: „Asociația noastră a susținut în trecut această procedură de mediu acolo unde infrastructura traversează păduri sau arii protejate. Aici însă ne exprimăm dezacordul față de excesul de zel care întârzie un proiect cu o reală valoare pentru sănătatea oamenilor! Cerem Ministerului Mediului să dea dovadă de rațiune când decide asupra studierii impactului asupra faunei în terenuri exclusiv agricole, deci puternic antropizate”, notează pe pagina de Facebook, Asociaţia Pro Infrastructură.

Iniţial, Drumul de Legătură A3 – DN 1 prin Tureni era inclus la finanţare prin PNRR, însă nu a mai apărut în varianta finală transmisă Comisiei Europene, cel mai probabil urmând să fie construit prin Programul Operaţional Transport. În funcţie de calendarul lansării licitaţiei şi derularea acesteia, un termen de doi ani pentru achiziţie şi execuţie este rezonabil.

Drum expres de 19 kilometri pentru legătura Oradei cu Autostrada Transilvania

Constructorul Strabag din Austria a fost desemnat luna trecută (după reevaluare) câştigătorul licitaţiei pentru proiectarea şi execuţia Drumului Expres de 19 kilometri dintre Oradea şi tronsonul de Autostradă Biharia – Borş, pe A3 Transilvania. Şoseaua cu profil de drum rapid care va face legătura între A1 şi A3 prin viitorul Drum Expres Arada – Oradea are o durată de realizare de 30 de luni, din care 6 pentru proiectare, respectiv 24 luni pentru execuţie şi va asigura legătura municipiului cu A3. În prezent, legătura între DN 1, Oradea şi vama Borş 2 (A3 – M4) este asigurată de Drumul Naţional 19. Drumul Expres de 19 kilometri începe în zona de sud-vest a municipiului Oradea, între Aeroportul Internaţional şi comuna Sântandrei, iar descărcarea în A3 se face la jumătatea distanţei dintre Biharia şi Borş II. Nici această licitaţie nu a fost scutită de contestaţii, antreprenorul din Austria fiind desemnat câştigător încă din vara anului trecut, dar contractul nu a fost semnat pentru că au fost depuse contestații, iar acum se aşteaptă motivarea Curţii de Apel Bucureşti cu privire la o solicitare de clarificare a Comisiei de Evaluare.

Timişoara va avea ieşire directă la Autostrada A 1 printr-un drum modern de 10 kilometri 

Timişoara va avea o legătură directă la Autostrada A1 printr-un drum modern cu o lungime de 10 kilometri, 4 benzi şi separator de sens. Lucrările ar trebui să înceapă cel mai târziu în această toamnă, contractul cu antreprenorul italian Todini fiind semnat în ianuarie 2021 cu o durată de realizare de 24 de luni, din care primele 6 luni pentru proiectare respectiv 18 luni pentru execuţie. Drumul rapid va pleca din zona de nord a oraşului iar breteaua va fi construită pe A1 lângă Giarmata. În prezent, legătura municipiului de pe Bega cu Autostrada A1 Lugoj – Arad se face pe Drumul Judeţean 691 sau pe DN 6 pe la breteaua Remetea Mare, legătură utilă doar pentru direcţia spre Lugoj, nu şi pentru Arad sau vama Nădlac II. Segmentele de Autostradă din zona municipiului Timişoara au fost deschise în 2011 (Arad – Timişoara), 2012 (bypass Timişoara, Giarmata – Izvin) şi 2015 (Izvin – Şanoviţa), însă licitaţia pentru realizarea drumului de legătură cu A1 s-a lansat de-abia în martie 2020.

Drum de legătură la Craiova pentru Uzina Ford şi noduri rutiere la Cumpăna şi Poiana pentru Constanţa

Licitaţiile pentru construirea celor patru loturi ale Drumului Expres Craiova – Piteşti au fost lansate încă din 2017, însă legătura primului tronson (Craiova- Robăneşti) se face în zona de nord-est a municipiului în timp de Uzina Ford este situată în partea de sud. Pentru a rezolva problema conexiunii cu Drumul Expres Craiova – Piteşti, CNAIR proiectează o şosea de legătură.

Şi la Constanţa se aşteaptă două bretele pentru legătura cu A4 Ovidiu – Agigea. În zona de Nord, nodul rutier de la Poiana (singurul sens giratoriu din România peste o autostradă) este aproape inutil pentru că nu este finalizat drumul de legătură cu DN 3C – Centura veche a municipiului Constanţa,  iar în zona de sud a municipiului Constanţa este în etapa de proiectare nodul de la Cumpăna care va facilita traficul spre Porturile Constanţa şi Agigea.

Dacă în trecut Compania de Drumuri accepta proiecte de Autostradă cu puţine noduri rutiere şi, aşa cum am arătat mai sus, fără bretele sau şosele de legătură cu marile municipii din apropiere, în ultima perioadă se constată o schimbare de strategie. Practic, proiectele de autostradă de acum nu mai merg doar pe principiul de a ajunge repede din punctul A în punctul B, ci şi pe sprijinirea dezvoltării comunităţilor locale prin infrastructură modernă. Exemplu este primul tronson din A7 Ploieşti – Buzău, cu o lungime de 63 de kilometri şi şase noduri (descărcări), practic, câte un nod rutier la fiecare 10 kilometri. 

În primăvară, CNAIR a semnat contracte de proiectare pentru nouă noduri rutiere pe A1 Bucureşti – Nădlac II, A2 Autostada Soarelui  şi A3 Transilvania: A1 Bucureşti – Piteşti la Ioneşti în Dâmboviţa, A1 Sibiu – Nădlac II:  la Cugir kilometrul 326 în judeţul Alba, Sântuhalm, km. 362 judeţul Hunedoara, Recaş şi Bethausen (lângă Lugoj) în judeţul Timiş şi Cruceni ( Arad Sud) în judeţul Arad. Pe A2:  la Dragoş Vodă între Lehliu şi Drajna, iar pe Pe A3 Bucureşti – Ploieşti la Gruiu în Ilfov respectiv nodul de la Spinuş în judeţul Bihor pe A3 Transilvania.

Comentarii

  1. Analiza corecta dar care ridica cateva mari semne de intrebare.Ma refer,in esenta,la paradigma functiunii drumurilor”de mare viteza” fie ele autostrazi sau drumuri expres.Desi in Europa nu exista principii identice de proiectare pentru drumuri rapide sunt convenite clar cateva restrictii care se refera la frecventa acceselor in si din aceste drumuri(unul la 30-40 km in cale curenta si obligatoriu orasele mari cu minim 150 000 locuitari)si tipul de acces uni sau bisens functie de zona deservita si rolul economico-social.Costurile nodurilor si suprafata ocupata este foarte mare,deci si impactul pe mediu,deci decizia trebuie foarte bine justicata.Ideea ca drumurile rapide dezvolta zonele adiacente este FALSA,drumurile rapide fiind gandite ca si drumuri de tranzit care leaga poluri de dezvoltare, in nici un caz facilitarea traficului local.Ideea in sine ca autostrazile sunt utilizate pentru facilitarea traficului turistic este deadreptul imbecila,vezi Comarnic-Brasov,solutia este pentru traficul de tranzit, greu in special,si nu pentru traficul turistic de weekend!!!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.