Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
România așteaptă de 15 ani, de la intrarea în Uniunea Europeană, și intrarea în zona Schengen, care permite o mai liberă circulație în cadrul blocului european. Și, deși îndeplinește de câțiva ani cerințele tehnice, lipsa unui acord politic a întârziat de-a lungul timpului aderarea. Însă recent, oficialii europeni și-au manifestat în sfârșit susținerea pentru aderarea României, alături de vecini, în zona Schengen. Iar acest lucru va veni cu o serie de beneficii economice pentru țara noastră, conform specialiștilor consultați de Economedia.
Un sondaj realizat anul trecut arăta că jumătate dintre români sunt de părere că România nu a fost încă admisă în spațiul Schengen deoarece unele state europene blochează aderarea României din motive economice. La întrebarea „Din ce cauză credeți că România nu a fost încă admisă spațiul Schengen, zona de liberă circulație din Uniunea Europeană, fără controale la frontiere, deși majoritatea statelor europene sunt de acord cu aderarea țării noastre?”, 43,5% din populație consideră că țara noastră nu a îndeplinit toate criteriile de aderare, 50,2% sunt de părere că unele state europene blochează aderarea României din motive economice, în timp ce „Nu știu sau nu răspund” au zis 6,2%. Consideră că România nu a fost încă admisă spațiul Schengen din cauza neîndeplinirii tuturor criteriilor de aderare în special femeile, persoanele sub 30 de ani, cei cu un venit mai ridicat. Cei cu vârsta între 45 și 59 de ani sunt de părere într-o pondere mai mare decât media că unele state europene blochează aderarea României din motive economice.
Ce este Schengen
Spațiul Schengen sau spațiul european fără frontieră reprezintă o zonă de liberă circulație în Uniunea Europeană, iar între statele membre sunt eliminate controalele la frontieră.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Cine face și cine nu face parte din zona Schengen
Din cele 27 de state membre ale UE, 22 participă la spațiul Schengen. Dintre cele cinci state membre ale UE care nu fac parte din spațiul Schengen, patru – Bulgaria, Croația, Cipru și România – sunt obligate legal să se alăture spațiului în viitor; Irlanda menține o opțiune de renunțare și, în schimb, își desfășoară propria politică în materie de vize și are un spațiu comun de călătorie cu Marea Britanie. Cele patru state membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS), Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția, nu sunt membri ai UE, dar au semnat acorduri în asociere cu Acordul Schengen. De asemenea, trei microstate europene – Monaco, San Marino și Vatican – mențin granițe deschise pentru traficul de pasageri cu vecinii lor și, prin urmare, sunt considerate membre de facto ale spațiului Schengen din cauza imposibilității practice de a călători către sau dinspre ele fără a tranzita prin cel puțin o țară membră Schengen.
Condiții pentru aderarea la spațiul Schengen:
- țările trebuie să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe ale Uniunii Europene;
- acestea trebuie să aplice un set comun de norme Schengen, cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, precum și emiterea de vize Schengen;
- pentru a asigura un nivel ridicat de securitate în spațiul Schengen, statele trebuie să coopereze cu agențiile de aplicare a legii din alte țări Schengen
- și să opereze Sistemul de Informații Schengen (SIS).
De ce nu a intrat România încă în Schengen
România și toate statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să intre în zona Schengen prin tratatele de aderare la UE pe care le-au semnat.
Comisia European a susținut aderarea României la Schengen încă din anul 2011. Cu toate acestea, mai multe state s-au opus de-a lungul timpului aderării României, în contextul în care decizia de aderare trebuie luată în unanimitate de toate statele membre UE.
Astfel, în 2011, Franţa şi Germania au cerut oficial amânarea aderării Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, susţinând că această aderare ar fi „prematură” din cauza unor „carenţe”, care au legătură cu securitatea şi justiţia, cu corupţia şi criminalitatea organizată.
Ulterior, Parlamentul Olandei a adoptat, în 2012, o rezoluție prin care s-a pronunțat de asemenea împotriva aderării României la Schengen. La acel moment, parlamentarii olandezi au susținut că România nu a îndeplinit cerințele tehnice pentru aderarea la Schengen.
La 7 iulie 2021, comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson cerea primirea Bulgariei, Croaţiei şi României în spaţiul Schengen, adăugând că ar trebui adoptate măsuri împotriva ţărilor care încalcă regulile şi impun în mod nejustificat controale frontaliere.
În 24 mai 2022, Comisia Europeană a cerut din nou admiterea României şi Bulgariei în Schengen, după ce au îndeplinit criteriile de aderare, conform Raportului privind starea spaţiului Schengen pentru 2022.
Între timp, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru aderarea României la Schengen.
În 15 iunie, aflat în vizită în România, la Baza Militară Mihail Kogălniceanu, președintele francez Emmanuel Macron a declarat despre aderarea României la Spațiul Schengen că „dorim ca acest dosar să progreseze, să avanseze. De atâţia ani încoace Franţa este alături de România”.
Iar luni, 29 august, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că Bulgaria, Croaţia şi România îndeplinesc criteriile de aderare la Spaţiul Schengen, potrivit Reuters, citată de Agerpres. „Voi acţiona pentru ca ele să devină membre cu drepturi depline”, a promis cancelarul.
„Mesajul de susținere dat de cancelarul german referitor la aderarea României la Spațiul Schengen este un semnal politic de cea mai înaltă semnificație, venind inclusiv în continuarea unui mesaj similar dat de Președintele Franței, în luna iunie. Este bine cunoscut faptul că România îndeplinește criteriile tehnice pentru aderare și că acest obiectiv face parte din prioritățile noastre constante de politică externă pentru că, în fapt, o decizie pozitivă la acest moment ține de dimensiunea politică”, a declarat pentru Economedia Radu Magdin, analist de politică externă și fost consilier al prim-miniștrilor României și Republicii Moldova.
De asemenea, potrivit lui, pe de o parte, este de dorit ca acest semnal de la Berlin să rezoneze și la Haga, astfel încât Olanda să aibă măcar la nivel formal un argument pentru o posibilă „răzgândire” în ceea ce privește aderarea României la Spațiul Schengen, restul depinzând și de ecuația politică internă din această țară. Pe de altă parte, tot ca argument din sfera politică, România a arătat solidaritate profundă cu Ucraina în condițiile în care peste două milioane de refugiați ucraineni ne-au trecut granițele de la începutul războiului, iar România continuă să asigure frontiera externă a Uniunii Europene, afirmă Magdin.
În epoca Dragnea, mesajul ratării țintei Schengen a fost legată de faptul că România refuză să vândă portul Constanța către Olanda. Teoria a fost intens promovată de social-democrați pentru a explica ratarea obiectivului.
Ce beneficii economice poate aduce aderarea României la Schengen
Aderarea la spatiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre Schengen, fiind creată o singură frontieră externă de control.
Timp mai scurt de călătorie. Principalul avantaj adus de aderarea României la Schengen îl reprezintă libertatea de mișcare a cetățenilor și timpii mai scurți de călătorie. Pentru România, aderarea la Schengen, împreună cu vecinul Bulgaria, ar însemna că nu vor mai exista controale la graniță între: România și Bulgaria, România și Ungaria, Bulgaria și Grecia. Astfel, între aceste state, trecerea frontierei se va putea realiza indiferent de oră și prin orice loc, deși cu un document de identitate valabil. Trecerea frontierelor interne va putea fi așadar asemănată cu o călătorie în interiorul țării, adesea fără ca cetățenii să-și dea seama când au trecut granița.
Avantaj pentru turism. Astfel, aderarea la spațiul Schengen reprezintă un avantaj major pentru persoanele care vor să călătorească, indiferent de mijlocul de transport ales: avion, tren, autocar sau mașina personală. Călătorii care merg cu trenul la vagonul de dormit nu vor mai fi treziți, noaptea, pentru controlul documentelor. Iar pasagerii curselor aeriene nu vor mai aştepta la cozi în aeroport pentru controlul paşapoartelor.
Dacă România va intra în Schengen alături de Bulgaria, vor dispărea timpii de așteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria, dar și cu Grecia, potrivit informațiilor Ministerului Afacerilor Interne. Or, acest lucru ar duce la economii majore de timp, mai ales în sezonul vacanțelor, când mii de români merg fie la mare în Grecia ori Bulgaria, fie la ski în Bulgaria.
Cheltuieli mai mici. Ar și dispărea și puncte de frontieră, printre care numim: Negru Vodă, Vama Veche, Călărași, Giurgiu-Ruse, Zimnicea, Turnu Măgurele, Borș, Cenad, Nădlac, Turnu, Chișineu-Criș, Salonta, Satu Mare. Se reduc astfel cheltuieli cu angajații și operațiunile din aceste puncte de frontieră.
Avantaje pentru transportatori. Aderarea la Schengen va aduce însă cele mai mari avantaje pentru transportatorii români, care în prezent se confruntă cu timpi de așteptare de până la 8 ore la trecerea granițelor.
Transportatorii români au acuzat, anterior, prin Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), că există controale abuzive la graniță, care duc la formarea de cozi kilometri, de timpi de așteptare uriași pentru șoferi și la întârzieri în livrarea de mărfuri către clienți, care pot determina atât penalizarea transportatorilor, cât și probleme în aprovizionarea orașelor sau în derularea unor procese de producție, precum și creșterea costurilor pentru clienții finali.
Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), arată că lipsa Schengen penalizează România pe zona de flux și eficiență de transport.
„Schengen are, dincolo de componenta care pare doar socială, un impact economic extraordinar de important. Dacă ești șofer de TIR și treci granița de două ori pe zi, impactul e colosal. Per asamblu [aderarea la Schengen] ar duce la o eficientizare, șoferii ar putea câștiga jumătate de zi, aproape o zi de mers”, a declarat Radu Dinescu pentru Economedia.
Drept urmare, mărfurile ar putea ajunge la destinație mai repede și mai eficient, ceea ce ar duce la scăderea costurilor și la produse mai ieftine. Iar firmele de transport vor suporta costuri mai mici cu combustibilul, salariile și diurnele.
Avantaje pentru investițiile străine. Potrivit reprezentantului UNTRR, faptul că România nu este în Schengen a contat și când Mercedes a ales, în 2011, să amplaseze o fabrică în Kecskemét, Ungaria, iar apoi BMW a ales, în 2018, Debrecen, Ungaria, pentru o fabrică. „Premierul Ungariei, Viktor Orban, era întrebat în The Economist dacă îi e frică că în regiune o să atragă investiții alte state. A zis că nu, că Serbia nu e în UE, iar România și Bulgaria nu sunt în Schengen”, amintește reprezentantul UNTRR.
Drept urmare, Radu Dinescu consideră că, dacă România va fi în Schengen, va crește nivelul investițiilor străine directe, ceea ce va duce la o dezvoltare a economiei, a producției, a logisticii și, implicit, a transporturilor.
Integrare europeană mai mare. „Ca beneficii în plan practic, dacă acest obiectiv se va îndeplini, reducerea timpilor de așteptare pentru cetățeni și transportatori de mărfuri, prin eliminarea verificărilor la granițele cu statele membre Schengen, va reprezenta avantajul principal. Totodată, un astfel de rezultat va marca o integrare și mai profundă a României în UE, astfel încât România să poată deveni un actor regional și european cu atât mai relevant și mai activ în conturarea politicilor viitoare ale Uniunii”, spune pentru Economedia și Radu Magdin.
Atractivitatea cetățeniei române. Am putea asista la o eventuală creştere a atracţiei pentru cetăţenia românească, ca urmare a oportunităţii largi de călătorie în Europa oferit de actul de identitate eliberat de statul român, care va permite libera călătorie prin UE.
Care ar putea fi riscurile?
Odată cu eliminarea controalelor la frontiere ar putea crește pericolele pentru securitatea internă a țărilor implicate prin faptul că, din acest moment, se lasă „cale liberă” infractorilor, transmite MAE. Odată cu eliminarea controalelor la frontieră ar putea creşte pericolele pentru securitatea internă.
În plus, România ar putea deveni ţară principală de destinaţie pentru imigranţii extracomunitari. Ar putea creşte numărul celor care vor încerca să intre în spaţiul Schengen prin România.
Care sunt pașii următori pentru aderarea României la Schengen
Decizia finală privind intrarea României în Schengen trebuie luată de Consiliul UE, în formatul JAI (Justiție și Afaceri Interne). Decizia Consiliului European depinde de votul favorabil al tuturor celor 27 de state membre ale UE. O decizie în acest sens trebuie luată după ce un corp de experți UE verifică, pe teren, respectarea de către România a condițiilor tehnice, adică funcționarea mecanismelor din cadrul punctelor de trecere a frontierelor, funcționarea sistemelor informatice, cooperarea cu celelalte state membre etc. Consiliul JAI are programate două reuniuni ordinare în acest an: 13 octombrie și 8 decembrie. Având în vedere complexitatea dosarului, e puțin probabil ca o decizie să fie luată la reuniunea din octombrie, astfel că cea din 8 decembrie ar putea fi o țintă rezonabilă.
De remarcat că e necesară și o decizie a Parlamentului Olandei, care să revină asupra rezoluției din 2012.