ANALIZĂ Ce înseamnă creșterea economică de 13% din trimestrul II. Economiștii reduc estimările: „Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece”

Elena Deacu aug. 18, 2021 0 comentarii
crestere economica grafic calcule foto pexels-pixabay

Economia României a crescut cu 13% în trimestrul II 2021 și a recuperat declinul de 10,5% înregistrat în trimestrul II 2020 față de cel similar din 2019, însă economiștii aveau așteptări mai ridicate, drept urmare unii dintre ei au revizuit în jos prognoza de creștere economică pentru acest an. În plus, țări din regiune precum Ungaria și Slovacia au raportat creșteri mai mari decât România, față de trimestrul anterior.

Datele publicate marți de Institutul Național de Statistică arată că Produsul Intern Brut al României a crescut cu 13,6% pe seria ajustată sezonier și cu 13% pe seria brută, în trimestrul II 2021 comparativ cu trimestrul II 2020. Așadar, România a recuperat declinul din trimestrul II 2020 față de trimestrul II 2019, de 10,2% pe seria ajustată sezonier, respectiv de 10,3% pe seria brută.

În trimestrul II 2021 comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,8%, iar în primul semestru avansul a fost de 6,5% pe seria brută și de 6,2% pe seria ajustată sezonier, arată datele INS.

Ionuț Dumitru, economist-șef la Raiffeisen Bank, a declarat pentru Economedia că această creștere economică a fost în linie cu așteptările băncii. „Aveam o estimare de peste 14% față de aceeași perioadă a anului anterior. E foarte apropiat de ce ne așteptam noi. Datele din trimestrul 2 confirmă așteptările că sunt șanse mari să avem o creștere de peste 7%”, a spus el, precizând că această creștere foarte mare este generată de efectul de bază, respectiv scăderea mare de anul trecut.

În schimb, economiștii Erste Bank afirmă că avansul economic din trimestru II a fost mai slab decât așteptările. „PIB-ul real a crescut cu +1,8% trimestrial în T2 2021, ușor sub estimarea noastră și mediana Bloomberg de 2% trimestrial. În termeni anuali, economia a avansat cu 13%, față de 14,5% așteptările Bloomberg și 15,4% estimarea noastră, cu mari revizuiri istorice ale datelor care explică cea mai mare parte a erorii noastre prognozate”, arată un raport al băncii austriece.

„Cifrele de anul acesta la prima vedere o să pară foarte mari. Însă nu trebuie judecate doar în contextul anului 2021, ci trebuie judecate în contextul celor doi ani consecutivi, 2020 și 2021: 2020 cu o evoluție foarte slabă, cu contracție economică puternică, și 2021 cu o revenire. Dacă vrem să avem o imagine mai corectă asupra realității, cred că o medie a celor 2 ar fi mai potrivită. Am recuperat probabil deja pierderea. Ceea ce e important e că nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece anul acesta, pentru că am avut un an 2020 foarte prost”, afirmă Ionuț Dumitru.

Potrivit economistului, toate sectoarele au contribuit la acest avans la economiei, mai ales cele care au avut evoluție foarte proastă anul trecut. „Anul ăsta probabil că agricultura o să aibă o contribuție foarte puternică la creșterea economică, mai ales că și ea vine după un an foarte prost”, spune Dumitru.

În al doilea trimestru, producția industrială s-a contractat cu 0,7% trimestrial, lucrările de construcții au crescut cu 2% trimestrial, în timp ce serviciile de afaceri au crescut 5,5% în primele două luni ale trimestrului față de T1 2021. Serviciile pentru consumatori au crescut cu 11,4% trimestrial în T2 2021 după o creștere de 31,3% în primul trimestru, datorită cererii în creștere, susținută suplimentar de o piață rezistentă a forței de muncă și de o accelerare a creșterii salariului nominal. Consumatorii au renunțat la temerile din pandemi și s-au angajat la o perioadă de cheltuieli, ceea ce a dus la creșterea vânzărilor cu amănuntul cu 5,8% în T2 2021, după o ușoară contracție în T1 2021, arată raportul Erste.

Raiffeisen Bank estimează o creștere economică de peste 7,5% pentru România în acest an.

În schimb, Erste Bank și-a revizuit marți estimarea de creștere economică la 7,4%, în ciuda unui an agricol bun. Săptămâna trecută, banca modificase proiecția de creștere a PIB-ului României la 8%, de la 6,7% anterior.

Economistul Daniel Dăianu afirmă că, dacă ne uităm la creşterea economică, trebuie să ne uităm și la creşterea dezechilibrelor externe. „Asemenea ritmuri de creştere nu sunt sustenabile. Nu sunt sustenabile nici în economii dezvoltate care au balanţă externă echilibrată când sunt reveniri economice, rebound-uri mari după căderile economice forţate din 2020. Iar în cazul nostru, este de subliniat că avem deficit bugetar structural şi deficite externe mari. Această combinaţie ne este potrivnică şi trebuie corectată.Această situaţie arată că nu trebuie să ne înfoiem în pene. Şi nici să nu uităm că avem de făcut o corecţie macroeconomică majoră”, afirmă el.

România versus UE

Cu o contracție de 10,5% în trimestrul II 2020, România se afla anul trecut la mijlocul clasamentului european, în ceea ce privește declinul economic. 15 țări europene se aflau în fața României în materie de scădere economică, cea mai mare fiind înregistrată atunci în Spania, de 22,1%, urmată de Franța, cu un minus de 18,9%, în timp ce cea mai mică scădere economică a fost raportată de Irlanda, cu numai 3,7%.

În trimestrul II 2021, cu un avans de 13,6%, România a avut a șaptea cea mai mare creștere economică din UE. Cu toate acestea, datele nu au fost publicate încă de toate statele membre. Nu sunt disponibile datele pentru Estonia, Irlanda, Grecia, Luxemburg, Malta şi Slovenia. Cea mai mare recuperare a fost raportată chiar de țările care au pierdut cel mai mult anul trecut, respectiv de Spania și Franța, cu creșteri de 19,8%, respectiv 18,7%.

Produsul Intern Brut a crescut cu 13,2% în Uniunea Europeană şi cu 13,6% în zona euro, în trimestrul doi din 2021, comparativ cu perioada similară din 2020, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

România în regiune

Economia Ungariei a înregistrat un avans de 2,7%, în trimestrul doi din 2021, comparativ cu precedentele trei luni, conducând redresarea Europei Centrale şi de Est (CEE), motorul de creştere fiind industria, chiar dacă sectorul auto este afectat de deficitul global de semiconductori, transmite Reuters. Avansul trimestrial al economiei ungare l-a depăşit pe cel de 2% al vecinei Slovacia şi cel de 1,8% înregistrat în România, conform datelor preliminare publicate marţi. Bulgaria a înregistrat o expansiune de 0,4% în trimestrul doi din 2021, comparativ cu precedentele trei luni. Săptămâna trecută, Polonia, cea mai mare economie din CEE, a raportat o creştere de 1,9% în trimestrul doi din 2021, comparativ cu precedentele trei luni, iar Cehia un avans trimestrial sub aşteptări, de 0,6%.

Săptămâna trecută, Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în sus estimările privind creşterea economiei în 2021, la 7%, de la 5% în prognoza publicată în primăvară. Astfel, pe partea de formare a PIB, industria ar urma să crească în acest an cu 7,7%, agricultura cu 14,8%, construcţiile cu 6,8%, iar serviciile cu 6,3%. Pe partea de utilizare a PIB, consumul final ar urma să avanseze cu 6,6% – consumul privat având un plus de 8% iar consumul guvernamental unul de 1,8%. Investiţiile (formarea brută de capital fix), ar trebui să avanseze cu 8,8%, potrivit CNP.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *