Analiză Concordia: Creșterea rapidă a salariului minim din ultimii ani a fost cu mult peste rata de creștere a inflației și a productivității. Topul domeniilor cu salarii mici

Creșterea rapidă a salariului minim din ultimii ani a fost cu mult peste rata de creștere a inflației, cât și peste rata cumulată de creștere a productivității muncii cu inflația, arată un studiu al Confederației Patronale Concordia – Politica Salariului Minim în România . În iulie 2024, salariul minim a crescut cu peste 23% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Scopul studiului a fost să analizeze contextul și impactul majorării salariului minim în România și să ofere o perspectivă bazată pe fundamente economice decidenților politici, mediului de afaceri și tuturor celor interesați, “în contextul în care România trebuie să transpună o directivă tematică și să implementeze un mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim”.

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, subliniază că salariul minim pe economie din România a avut cea mai rapidă creștere din cadrul Uniunii Europene, de la un nivel foarte scăzut, de 142 de euro, în 2010, la 744 de euro, astăzi.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

“Acest ritm de creștere nu mai este sustenabil, fără investiții și reforme care să ducă la creșteri la fel de accelerate de productivitate. Suntem aproape de media europeană și la media regională. Pe termen mediu, un raport de 45-50% între salariul minim și cel mediu (unde suntem deja) este o formulă echilibrată, care prezintă mai puține riscuri pentru sănătatea economiei. În același timp, este important să mutăm conversația de la salariul minim brut și nivelul său la cum facem să păstrăm rata accelerată de creștere a salariilor medii din România prin infrastructură de calitate, productivitate sporită și valoare adăugată mai mare în economie. Nu în ultimul rând, e bine să fim conștienți că, de acum înainte, majorări bruște ale salariului minim, fără măsuri compensatorii de creștere a productivității, vor duce la șomaj în sectoarele mai puțin productive ale economiei, dintre care studiul nostru a identificat treisprezece”, a spus Burnete.

Date din studiu: România are un număr foarte mare de angajați plătiți la salariul minim 

Studiul arată că majorarea rapidă a salariului minim din ultimii ani a fost cu mult peste rata de creștere a inflației, cât și peste rata cumulată de creștere a productivității muncii cu inflația. În iulie 2024, salariul minim a crescut cu peste 23% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Analiza vorbește și despre una dintre particularitățile socio-economice ale României și anume că țara noastră are una dintre cele mai scăzute rate de participare la forța de muncă a oamenilor apți din Uniunea Europeană, de 68,7%, față de media europeană de 75,3%. Rata de participare din România se află la un nivel sub toate statele din regiune: Bulgaria (76.2%), Ungaria (80.7%), Polonia (77.9), Cehia (81.7%). Situația este agravată de faptul că România are una dintre cele mai mari rate ale șomajului în rândul tinerilor (segmentul de vârsta 15-24 de ani), anume 20.5% față de media europeană de 14.7%. Politica salariului minim este crucială în contextul șomajului ridicat în rândul tinerilor, deoarece o creștere prea abruptă a salariului minim poate limita accesul acestora pe piața muncii, făcând angajarea mai dificilă pentru cei cu experiență redusă.

România are un număr foarte mare de angajați plătiți la salariul minim sau aproape de minim, aproximativ 35% din numărul de angajați în economie, mai arată studiul. “Acest fapt creează distorsiuni semnificative în economie, la orice modificare a nivelului salariului minim. De exemplu, o creștere de 20% a salariului minim – mai mică decât cea din ultimul an – duce automat la o creștere a salariului mediu cu aproape 8%, în ipoteza puțin probabilă că toate celelalte salarii rămân neschimbate. Astfel, creșterile salariale sunt forțate să se decupleze de fundamentele macroeconomice, putând să avanseze peste rata inflației și a productivității, alimentând inflația”, arată analiza

• Top 13 sectoare cu salarii mici:
  • Agricultură, vânătoare, activități conexe
  • Agricultura, silvicultura, pescuit
  • Fabricarea produselor textile, articole de îmbrăcăminte
  • Prelucrarea lemnului
  • Industrie alimentară, băuturi, tutun
  • Fabricarea mobilei
  • Construcții
  • Comerț cu amănuntul fără vehicule
  • Transporturi terestre și prin conducte
  • Hoteluri și servici de alimentație publică
  • Activități de poștă și de curierat
  • Activități sportive, recreative, distractive
  • Reparații de calculatoare, de articole personale și de uz gospodăresc.

Aceste 13 sectoare sunt cele mai expuse riscului de a pierde locuri de muncă, spun autorii analizei. “De exemplu, creșterea salariului minim în agricultură generează o nevoie echivalentă de creștere a subvențiilor, iar activitățile de poștă și de curierat sunt la risc dacă salariul minim crește cu mai mult de 2.4% – ritmul mediu anual al productivității muncii din ultima decadă. De asemenea, industria textilă este sensibilă la orice creștere a salariului minim, având în vedere contracția continuă a productivității muncii – problema competitivității sectorului s-a reflectat în înjumătățirea capacității de export, în ultimii 10 ani, de la 10% în total exporturi, în 2013, la 6%, în 2023”, arată analiza.

Studiul a fost realizat pentru Confederația Patronală Concordia, în cadrul proiectului „Consolidarea capacității Concordia pentru dialog social”, proiect cofinanțat de Uniunea Europeană. Materialul integral poate fi consultat sau descărcat de aici: Politica salariului minim – studiu – Confederația Patronală Concordia.

Vezi și:

ANALIZĂ. România, campioană în UE la rata medie anuală de creștere a salariilor minime în interval de 10 ani/ Țara noastră rămâne însă la coada plutonului cu valoarea acestor venituri