ANALIZĂ Consumatorii cu venituri și case mai mari, favorizați de legea privind compensarea facturilor la energie. În schimb, consumatorii vulnerabili primesc cei mai puțini bani

Cei mai săraci consumatori din punct de vedere energetic vor primi mai puțini bani prin legea consumatorului vulnerabil, în timp ce consumatorii cu venituri și case mai mari, cărora statul le va subvenționa facturile, vor primi cu atât mai mulți bani cu cât au o condiție materială mai bună, arată calculele realizate de Asociația Energia Inteligență.

Reamintim că Guvernul a decis ca în acest an să susțină consumatorii de energie în două moduri: pe românii cei mai săraci prin legea consumatorului vulnerabil și pe toți ceilalți prin compensarea facturilor la energie. Este esențial de precizat că cei încadrați în categoria consumatorilor vulnerabili nu vor putea beneficia și de prevederile privind compensarea facturilor.

Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, analizând exclusiv din perspectiva ajutoarelor bănești oferite prin cele două legi, ne găsim în situația în care românii cei mai săraci energetic vor primi mai puțin bani decât cei cu venituri mai ridicate.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Subvențiile plătite de stat consumatorilor vulnerabili:

Majoritatea consumatorilor vulnerabili din România urmează să primească între 25-100 lei pe lună ajutoare bănești, conform Legii Consumatorului Vulnerabil. Acestea acoperă, în medie, între 3-11% din facturile de gaze pentru o casă și între 6-23% din facturile de gaze pentru un apartament cu 2 camere, arată analiza Asociației Energia Inteligentă.

De precizat că aceștia urmează să achite în iarnă cca. 880 lei/lună (în plus cca. 360 lei/lună față de anul 2020) pentru factura de gaz la o casă și cca. 440 lei/lună (în plus cca. 180 lei/lună față de anul 2020) pentru factura de gaz la un apartament.

În schimb, consumatorilor care vor beneficia de compensarea facturilor la gaze, alții decât cei vulnerabili, li se va achita 25% din contravaloarea facturii de gaze (exclusiv TVA). Asta face ca un consumator de gaze, indiferent de cât câștigă, să beneficieze, în situația în care locuiește într-o casă, de cca 220 lei/lună sau cca 110 lei/lună dacă locuiește într-un apartament de 2 camere.

Spre exemplificare:

Dacă luăm un consumator format dintr-o singură persoană nevulnerabilă, în accepțiunea legii, care locuiește într-o casă, care câștigă salariul mediu net în România (în luna iulie 2021, salariul mediu net a fost de 3.545 lei/lună), acesta urmează să beneficieze de o subvenție de 220 lei/lună, respectiv să achite cca. 660 lei/lună pentru gazele naturale, astfel costul cu gazele ar reprezenta cca. 18,6% din căștigurile sale lunare.

Dacă luăm un consumator format dintr-o singură persoană vulnerabilă în accepțiunea legii, care locuiește într-o casă, care câștigă salariul net de 1.050 lei/lună în România, acesta urmează să beneficieze de o subvenție de 75 lei/lună, respectiv să achite cca. 805 lei/lună pentru gazele naturale, astfel costul cu gazele ar reprezenta cca.76,6% din căștigurile sale lunare.

În același timp cu cât consumatorul deține o casă mai mare, cu atât mai favorabil îi este proiectul de lege de subvenționare a facturii la gaze, potrivit analizei:

În același timp cu cât consumatorul deține o casă mai puțin eficientă, cu atât mai favorabil îi este proiectul de lege de subvenționare a facturii la gaze: