Foto: Engdao Wichitpunya/ Dreamstime.com
Pagubele materiale provocate de războiul pe care Moscova l-a lansat la 24 februarie 2022 ca “operațiune militară specială”, sunt estimate la sute de miliarde de dolari, scrie agenția de presă Anadolu.
Un raport al Băncii Mondiale din 15 februarie a arătat că pagubele directe din Ucraina au ajuns acum la aproape 152 de miliarde de dolari americani, cele mai afectate sectoare fiind locuințele, transporturile, comerțul și industria, energia și agricultura.
Potrivit unui raport recent al Comitetului Internațional de Salvare (IRC), se estimează că aproximativ 14,6 milioane de ucraineni au nevoie de asistență umanitară începând din acest an, inclusiv cele 3,7 milioane de persoane strămutate în interiorul țării.
Raportul a arătat că, din februarie 2022, au fost înregistrate peste 4.000 de atacuri asupra unităților de învățământ și peste 1.300 de atacuri asupra serviciilor medicale, în timp ce peste 1,5 milioane de locuințe au fost distruse.
De asemenea, ONU a estimat în decembrie că costul total al reconstrucției și redresării în Ucraina se ridică acum la aproximativ 486 de miliarde de dolari, în creștere față de estimarea anterioară din 2022, de 411 miliarde de dolari.
Raportul IRC a dezvăluit că o suprafață de mărimea României este acum plină de mine antipersonal și că explozia barajului Nova Kakhkova din sudul țării, în iunie, a lăsat 600.000 de hectare de teren arabil fără irigații.
Potrivit Centrului pentru Strategie Economică (CES), cu sediul la Kiev, rata șomajului în Ucraina, care era de aproximativ 10% înainte de război, a crescut la peste 30% în timpul conflictului, înainte de a scădea până la 17% în prezent.
Foametea a fost, de asemenea, o preocupare semnificativă pe tot parcursul războiului, insecuritatea alimentară – care a crescut până la 30,3% – fiind în prezent de 19,2%.
Exporturile și importurile s-au situat la niveluri similare, la aproximativ 7,5 miliarde de dolari în ianuarie 2022. Dar balanța s-a prăbușit după ce a început războiul, balanța comercială urmând să ajungă la niveluri negative. În decembrie, era la minus 3,7 miliarde de dolari.
Exporturile de cereale au fost lovite în mod deosebit de război înainte, revenind aproape la nivelurile de dinainte de război odată cu semnarea Acordului privind cerealele din Marea Neagră, negociat de Turciei și ONU, în iulie 2022. Acordul, stabilit inițial pentru o perioadă de 120 de zile, a fost reînnoit de mai multe ori, înainte ca Rusia să se retragă în cele din urmă în iulie 2023.
Rata anuală a inflației din Ucraina, de 10% în ianuarie 2022, a ajuns la 26,6% în octombrie 2022 și se situează în prezent la 4,7%.
După ce a crescut cu 6,3% în ultimul trimestru din 2021, economia țării s-a contractat cu 14,9% în primul trimestru din 2022, cu 36,9% în al doilea trimestru, cu 30,6% în al treilea și cu 31,4% în ultimul trimestru.
După ce a scăzut cu 10,3% în primul trimestru din 2023, economia ucraineană a înregistrat prima sa rată pozitivă de creștere a PIB-ului – 19,5% – în al doilea trimestru din 2023. Ea a rămas pe minus cu 9,3% în al treilea trimestru și cu 6,5% în ultimul trimestru, potrivit estimărilor CES.
“Numai în 2024, autoritățile ucrainene estimează că țara va avea nevoie de aproximativ 15 miliarde de dolari pentru prioritățile imediate de reconstrucție și redresare atât la nivel național, cât și la nivel comunitar, cu un accent deosebit pe sprijinirea și mobilizarea sectorului privat, alături de refacerea locuințelor, a infrastructurii și serviciilor soft, a energiei și a transporturilor”, a declarat recent Banca Mondială.
Banca a adăugat că, de la începutul războiului și până la sfârșitul anului trecut, “pagubele directe în Ucraina au ajuns acum la aproape 152 de miliarde de dolari, locuințele, transporturile, comerțul și industria, energia și agricultura fiind cele mai afectate sectoare”.
Partea rusă
Inflația anuală în Rusia, care era de aproximativ 9% înainte de război, a oscilat între 11-17,8% în primul an de conflict.
După această perioadă de inflație de două cifre, aceasta a scăzut până la 2-3% din cauza efectului de bază și a majorării ratelor dobânzilor de către Banca Centrală a țării. Aceasta a crescut treptat, de la o valoare de 2,3% în aprilie la 7,4% în ianuarie.
Banca Centrală a redus rata dobânzii de la 20% la nivelul de 7,5% din martie până în septembrie 2022, dar a trebuit să o majoreze treptat după iulie anul trecut, până la 16% din decembrie.
Prima de risc a credit default swap (CDS) a țării, mult timp plat înainte de război, la aproximativ 200, a explodat la aproximativ 13.800.
O estimare recentă a Pentagonului, potrivit televiziunii publice japoneze NHK, a plasat costul războiului pentru Moscova la 211 miliarde de dolari până în prezent pentru echiparea, desfășurarea, întreținerea și susținerea operațiunilor în Ucraina.
De asemenea, a estimat că armata rusă a suferit 310.000 de pierderi militare, în timp ce forțele ucrainene au scufundat, distrus sau avariat cel puțin 20 de nave de dimensiuni medii sau mai mari ale marinei ruse.
Pe lângă cheltuielile militare, economia rusă a fost afectată de embargourile și măsurile occidentale, UE impunând cel de-al 13-lea pachet de măsuri înainte de a doua aniversare a războiului.
Rezervele Băncii Centrale ruse, de peste 320 de miliarde de dolari, au fost blocate de la începutul războiului de către Bruxelles, alături de țările G7 și Australia.
În plus, 70% din activele bancare rusești și aproximativ 20 de miliarde de euro (peste 21,6 miliarde de dolari) din activele a peste 1.500 de persoane și entități se află sub incidența sancțiunilor occidentale, potrivit unui raport publicat de Consiliul European în luna mai.
Exporturile Rusiei în cursul anului trecut au scăzut cu 28,3%, la 425,1 miliarde de dolari, față de 588,3 miliarde de dolari, în timp ce exporturile sale către Europa au scăzut cu 68%, la 83,9 miliarde de dolari.
Importurile au fost de 280,4 miliarde de dolari în 2022 și de 285,1 miliarde de dolari anul trecut.
După ce Rusia și-a început “operațiunea militară specială” împotriva vecinului său, multe sectoare și țări au anunțat sancțiuni sau suspendări împotriva țării.
Unele companii au oprit operațiunile și livrările în Rusia, în timp ce altele au pus capăt investițiilor sau au retras parteneriatele în această țară și în Belarus.
Ponderea bugetului apărării naționale în bugetul total al guvernului a crescut cu 23%, de la 21% în 2022 și 20% în 2021. Cheltuielile militare ale țării au continuat să crească în 2023 și 2024.
O analiză Allianz arată că în Rusia, creșterea puternică a PIB-ului reflectă mai degrabă o economie de război decât o rezistență. O creștere a PIB-ului real mai puternică decât se aștepta în 2023 (+3,6%) reflectă redistribuirea resurselor către industriile de război și construcții, disimulând performanța scăzută a majorității celorlalte sectoare. Allianz vede o creștere de +2,5% în 2024. Retragerile din Fondul patrimoniului național vor asigura faptul că deficitul bugetar al Rusiei va rămâne gestionabil în acest an, dar finanțarea ar putea deveni dificilă după aceea. Excedentul de cont curent s-a redus semnificativ în 2023, deoarece exporturile s-au prăbușit, în timp ce importurile au revenit, ajutate de exporturile UE sancționate care încă își croiesc drum în Rusia prin țări terțe. Cu toate acestea, investițiile străine s-au epuizat, deoarece investitorii se feresc de Rusia.
Pe piețele energetice, deconectarea de la Rusia are un cost mare, notează Allianz. Europa reușește să treacă cu succes prin a doua iarnă fără gaz rusesc, datorită economiilor de energie și creșterii fluxurilor de GNL. Dar prețurile la energie sunt în continuare cu +35% mai mari, iar Europa a dublat, de asemenea, subvențiile pentru combustibilii fosili pentru a proteja gospodăriile și firmele. Singurul aspect pozitiv vine din creșterea ponderii surselor regenerabile în mixul energetic – dar acest efort trebuie susținut pe termen lung.
În continuare, se preconizează că inflația va rămâne ridicată în Rusia, cu o medie de aproximativ 6,5% în acest an (după 7,4% an/an în decembrie și ianuarie), în parte din cauza penuriei de forță de muncă și a creșterii ridicate a salariilor reale (aproape +8% în 2023). Activitatea economică va continua să fie susținută de cheltuielile guvernamentale ridicate și de investiții, în special în sectoarele legate de război. Fluxurile de petrol către China, India și Turcia vor oferi, de asemenea, un oarecare răgaz pe frontul comerțului exterior.
În același timp, Allianz arată că războiul a împins inflația deja ridicată din Europa cu încă +5 p.p., determinând BCE să majoreze ratele cu +200 p.p. mai mult decât ar fi făcut-o în absența războiului din Ucraina. Companiile europene au beneficiat de puterea de stabilire a prețurilor, menținând profitabilitatea rezistentă. Însă puterea de cumpărare a gospodăriilor a scăzut, facturile la energie și alimente sărind cu 673 EUR și, respectiv, 1 316 EUR, în ciuda sprijinului substanțial din partea guvernului (4% din PIB în medie), care a întins și mai mult finanțele publice europene
Și studiile făcute de Parlamentul European arată că în Ucraina, creșterea economică din 2023 a depășit așteptările, dar drumul spre o redresare completă este lung și incert. În 2022, ca urmare a invaziei la scară largă a Rusiei, produsul intern brut (PIB) al Ucrainei a scăzut cu aproape 30%. În 2023, creșterea economică a depășit așteptările, Banca Națională a Ucrainei (BNU) plasând cea mai recentă estimare a ratei anuale de creștere reală a PIB-ului la 5,7 % (la începutul anului 2023, prognoza BNU era de 0,3 %). Conform previziunilor de bază ale NBU și ale Fondului Monetar Internațional (FMI), se așteaptă ca în anii următori creșterea să fie de peste 4%.
Intensitatea și durata agresiunii rusești rămâne principala sursă de incertitudine în ceea ce privește prognozele. Scenariile de bază fac o ipoteză-cheie în acest sens, potrivit căreia războiul se va încheia spre sfârșitul anului 2024. Chiar și în acest scenariu de bază, PIB-ul real al Ucrainei ar atinge nivelul de dinainte de război abia în 2030. Se consideră că producția potențială a scăzut cu peste 150 de miliarde USD (sau cu aproximativ 20%) în 2022, iar o mare parte din capacitatea de producție și din infrastructura Ucrainei a fost devastată de agresiunea rusă.
Finanțele publice ale Ucrainei rămân sub presiune, consumate de cheltuielile militare și dependente de finanțarea externă
Bugetul de stat al Ucrainei a fost supus unei presiuni severe din cauza războiului. Veniturile fiscale au scăzut în 2022 și s-au redresat într-o oarecare măsură în 2023.
Creșterea nevoilor de finanțare a fost acoperită în parte prin sprijin financiar din partea partenerilor internaționali, iar în rest prin înregistrarea unor deficite fiscale considerabile. Cheltuielile totale au crescut cu 270% între 2021 și 2023, cheltuielile pentru apărare și securitate crescând dramatic, de peste 16 ori și, respectiv, de 3 ori.
Bugetul de stat pentru 2024 anticipează cel mai mare deficit de până acum în termeni absoluți, de 1 600 de miliarde UAH (aproximativ 41 de miliarde USD, cu 19% mai mare decât în 2023). Veniturile sunt stabilite la 1.800 de miliarde UAH, în timp ce cheltuielile sunt aproape duble, la 3.350 de miliarde UAH, jumătate (1.700 de miliarde UAH) fiind rezervate pentru apărare. În ciuda deficitului mare care urmează să fie acoperit prin finanțarea datoriei, cheltuielile generale și cele legate de apărare sunt mai mici decât în termeni absoluți în 2023, cu 17% și, respectiv, 19%.
FMI se așteaptă ca ponderea datoriei publice în PIB a Ucrainei să crească de aproape două ori față de anii de dinainte de război și să atingă un vârf de aproape 100% între 2024 și 2027, scăzând apoi treptat până la sub 80%. Acest scenariu de bază presupune că războiul se va încheia începând cu sfârșitul anului 2024. Conform scenariului negativ, care presupune un război mai intens și mai lung cu un an, Ucraina ar înregistra deficite fiscale mai mari până în 2026, ceea ce ar duce nivelul datoriei publice la aproape 140% din PIB.
În anii următori, Ucraina va continua să fie dependentă de sprijinul financiar extern. Estimările de bază ale FMI sugerează că deficitul de finanțare externă al Ucrainei s-ar putea ridica la 85,2 miliarde USD pentru perioada 2024-2027. Într-un scenariu negativ, această sumă ar putea urca la 103,9 miliarde USD. Cea mai mare parte a finanțării ar trebui să provină de la creditorii oficiali, cum ar fi UE și SUA.
Cu toate acestea, sprijinul financiar extern a stagnat în ultima vreme, existând câteva motive de îngrijorare și de optimism.
Angajamentele și fluxurile financiare internaționale pentru Ucraina au stagnat din vara anului 2023, în special dacă se ia în considerare sprijinul din afara UE. În 2023, pe lângă cele 18 miliarde EUR furnizate în cadrul instrumentului de asistență macrofinanciară+, alți parteneri internaționali ai Ucrainei au debursat 16 miliarde EUR. În plus, din iunie 2023, nu a fost anunțat niciun angajament major de acordare de finanțare (în a doua jumătate a anului, au fost anunțate în total doar 3,2 miliarde EUR). Ianuarie 2024 a fost prima lună de la începutul războiului în care nu a fost anunțat niciun angajament și nu s-a efectuat nicio plată.
În ceea ce privește partea pozitivă, programul multianual de asistență financiară a UE pentru Ucraina, în valoare de 50 de miliarde EUR, Facilitatea pentru Ucraina, este pe cale să fie adoptat. Totuși, acest lucru nu va fi suficient. Pentru 2024, FMI a estimat că vor fi necesare 31,9 miliarde USD din surse oficiale externe. Această ipoteză a inclus sprijinul UE, 5,4 miliarde USD de la FMI în cadrul programului FEP, sub rezerva îndeplinirii condiționalităților în cadrul a patru revizuiri ale programului (pentru prima dintre ele s-a ajuns la un acord la nivel de personal), dar și 8,5 miliarde USD din partea SUA.
Cu toate acestea, pachetul de ajutor al SUA pentru Ucraina este în prezent blocat în Congresul SUA, având un viitor incert. În plus, se presupune că 4,6 miliarde USD vor fi acoperite din operațiuni oficiale și private de reducere a datoriei în 2024, acestea din urmă făcând încă obiectul formalizării. Deficitul de sprijin financiar extern ar putea constrânge autoritățile ucrainene să reia, de exemplu, finanțarea monetară, în detrimentul unei stabilități macrofinanciare fragile și cu greu dobândite în contextul unui război în curs de desfășurare.
Atenția SUA este îndreptată și în altă parte
În fine, o analiză a grupului de capital XTB arată că în acești doi ani, lumea s-a obișnuit cu conflictul. Nu toată lumea este dispusă să continue să contribuie la conflict, chiar cu riscul extinderii acestuia în alte țări. Statele Unite erau deja mai puțin interesate de Europa înainte de conflict și priveau mai mult spre Taiwan. În plus, situația din Orientul Mijlociu este acum o preocupare, nu numai în legătură cu conflictul dintre Israel și Hamas, ci și din cauza atacurilor Houthis, care sunt susținute de Iran, asupra navelor comerciale. Având în vedere această situație, piața petrolului ar putea deveni chiar mai tensionată decât în cazul războiului dintre Rusia și Ucraina, dacă ar avea loc o nouă escaladare.
Noi sancțiuni, dar ajutoarele sunt suspendate
Rusia a fost izolată în mare măsură de sistemul financiar global, iar multe active străine au fost înghețate. Se depun eforturi pentru a confisca aceste fonduri și a le aloca pentru reconstrucția Ucrainei, dar, având în vedere situația juridică complexă, acesta va fi, fără îndoială, un proces dificil și de lungă durată.
Între timp, situația actuală de pe linia frontului a ajuns la un impas, deși există, de asemenea, rapoarte privind probleme semnificative pentru Ucraina din cauza lipsei de echipament militar suficient. Senatul SUA a adoptat un proiect de lege de 95 de miliarde de dolari, o mare parte din acesta fiind destinată ajutorului pentru Ucraina, Israel și Taiwan. Cu toate acestea, președintele Camerei Reprezentanților a decis să-i trimită pe congresmeni într-o vacanță de două săptămâni, iar fondurile sunt în prezent în așteptare, ceea ce este, desigur, legat de manevrele politice. Aceste fonduri ar trebui în cele din urmă să fie deblocate, ceea ce ar duce la o creștere a ajutorului global al SUA la 170 de miliarde de dolari, deși, de când republicanii au preluat majoritatea în Camera Reprezentanților în ianuarie 2023, nu a fost aprobat niciun ajutor majoritar pentru Ucraina. Acest lucru ne conduce la întrebarea: ce se întâmplă dacă Donald Trump câștigă alegerile?
Alegerile din SUA ar putea fi cruciale pentru Ucraina
Probabil că nu există nimeni care să nu fi auzit despre recentele remarci ale lui Donald Trump cu privire la dorința sa de a se retrage din NATO sau chiar de a încuraja indirect Rusia să atace țările care nu sunt suficient de înarmate. Pentru majoritatea țărilor europene, aceasta nu este o problemă. Polonia are cele mai mari cheltuieli de apărare ca procent din PIB din tot NATO, chiar mai mari decât Ucraina. Germania și Franța se alătură, de asemenea, grupului de țări care cheltuiesc mai mult de 2% din PIB. Cu toate acestea, industria de apărare din Europa nu este atât de puternică pe cât ar putea părea. Livrările din Europa către Ucraina sunt insuficiente, ceea ce a dus, de asemenea, la o concentrare și mai mare a Ucrainei pe producția internă.
Revenind la Trump, nu doar situația din Europa ar fi amenințată, ci în primul rând în Asia și Orientul Mijlociu. Cel mai probabil, ne-am putea aștepta la un alt război comercial, care ar putea escalada într-un conflict mai amplu. Pe de altă parte, Trump s-ar putea concentra pe Orientul Mijlociu din punct de vedere militar, ceea ce ar putea duce, de asemenea, la mișcări semnificative pe piața materiilor prime energetice. Deși victoria lui Trump ar putea fi de bun augur pentru americani sau pentru companiile americane în ceea ce privește impozitele (așa cum a fost cazul în 2016), consecințele altor acțiuni ar putea fi devastatoare.