ANALIZĂ Despre unicorni, finanțări de milioane de euro și deficitul de specialiști. Previziuni pentru piața IT în 2022, cu „opriri” în București, Cluj și Iași

calculator IT tech

Sectorul Informații și Comunicații – IT&C crește în continuare: are premisele de a ajunge de la 7% din PIB la 9-10%, până în anul 2025, are companii cu potențial de „unicorni” și un sector de startup-uri încă pe val și cu oportunități de finanțare, consideră reprezentanții industriei consultați de Economedia. Pe de altă parte, România prezintă o performanță destul de slabă în materie de inovație, iar deficitul de forță de muncă specializată amenință performanțele sectorului. Facem o radiografie a sectorului, cu jucători din industria IT din București, dar și din două importante centre IT din țară – Cluj și Iași.

În ultimii 5 ani, industria de software și servicii IT a crescut de circa trei ori mai rapid decât economia națională, având un ritm de creștere de peste 15% pe an, menționează Gabriela Mechea, director executiv al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS). Este vorba despre o organizație cu 165 de membri, care adună 47.000 de angajați și peste 3,87 miliarde de euro cifra de afaceri. Cumulat, membrii ANIS au o cifră de afaceri de aproximativ 65% din totalul veniturilor generate de industria IT la nivel național, conform estimărilor organizației. „Ne așteptăm ca acest ritm de creștere să accelereze în perioada următoare, în condițiile în care nevoia de produse și servicii digitale este tot mai mare. În acest moment, macro-sectorul Informații și Comunicații – IT&C generează 7% din PIB și credem că există premisele ca până în anul 2025 să ne apropiem de 9-10% din PIB”, spune Mechea.

Aceasta menționează însă că, în ciuda progresului industriei din ultimii ani și a creșterii ponderii în PIB, dezvoltarea ecosistemului românesc de companii din industria de software și servicii IT se produce într-un ritm mai lent față de alte țări din regiune. „De asemenea, România prezintă o performanță destul de slabă în materie de inovație, având cea mai mică pondere a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare în PIB din UE. Dinamismul evoluției numărului companiilor depinde de accesul la forța de muncă și la capital, precum și de nivelul de pregătire al economiei pentru transformarea digitală. Așadar, ne asteptăm la înființarea de firme noi, însă, din păcate, la o rată inferioară comparativ cu alte țări din regiune”, estimează reprezentanta ANIS.

În ceea ce privește piața muncii, Mechea amintește că, în acest moment, industria de software este printre primele 5 sectoare economice din punct de vedere al numărului de angajări anuale. „Deși în fiecare an efectivul de salariați din sectorul tech crește cu peste 9.000 de persoane, numărul locurilor de muncă vacante crește și el în medie cu 21% pe an. Datorită faptului că cererea de specialiști este mult mai mare decât oferta, ne așteptăm ca și evoluția salariilor să oglindească acest lucru”, estimează Gabriela Mechea.

Principalele provocări ale companiilor din industria locală de IT au rămas cam aceleași în ultimii ani: deficitul tot mai mare de personal specializat, presiunea pe factorii de competitivitate în regiunea Europei Centrale și de Est și incertitudinea legislativă. Legat de acest aspect, directorul ANIS menționează că industria a demarat o serie de inițiative pentru a îmbunătăți peisajul, inclusiv un proiect care leagă piața de lumea academică. Astfel, programul Bursele ANIS a ajuns la o valoare totală a burselor acordate cadrelor didactice universitare  de 225.000 euro. „Este o inițiativă foarte bine primită de mediul academic și companiile de IT și reprezintă un sprijin valoros pentru tinerii profesori care își doresc să integreze tehnologii noi în programa universitară și metode inovative de predare”, spune Mechea.

De asemenea, în fiecare an, Asociația premiază cele mai interesante proiecte ale companiilor din industriei în cadrul Galei ANIS și și-a propus să devină vocea companiilor de IT din România în relația cu mediul politic. Asociația a contribuit la mai multe proiecte de reglementare precum: facilitățile pentru programatori, crearea Ghidului pentru Achiziții Software în sectorul public, legea Teleworking pentru munca de la distanță, implementarea directivei GDPR în legislația națională.

Companii cu potențial de unicorni

Trendul ascendent continuă pe piața IT, consideră și Bianca Muntean, manager al organizației Transilvania IT Cluster, pornită la Cluj, unul dintre centrele importante pe piața de profil din România.

„În ultimii ani, piața de IT a avut o evoluție constantă. Am văzut tot mai multe companii din domeniu care și-au dezvoltat afacerile, au continuat adoptarea variantei internaționalizării operațiunilor pe care le au și au profitat de oportunitățile de finanțare puse la dispoziție prin variile proiecte europene. Cu siguranță că acest trend ascendent va continua și spun asta pentru că avem multe companii de IT care sunt căutate la nivel internațional și chiar național datorită proiectelor derulate de-a lungul anilor și, de asemenea, forța de muncă din România este foarte valoroasă. Trebuie totodată să fim atenți – și vorbesc aici despre autorități – să nu pierdem această forță de muncă, care primește constant oferte din străinătate. Accelerarea proceselor de digitalizare în economie, dar și în administrația publică va genera noi oportunități pentru companiile din domeniul IT din România, care vor continua să aibă solicitări atât dinspre piețele externe, cât și din țară”, spune Muntean, cu referire la mult discutata perspectivă de a se renunța la facilitățile fiscale pentru sector, lucru pe care cei din domeniu îl văd ca pe o potențială amenințare.

În România sunt câteva companii de IT care pot deveni unicorni, spune Muntean. „Și cu siguranță o vor face, mai devreme sau mai târziu. Am văzut în 2021 foarte multe premii internaționale acordate firmelor românești, ceea ce înseamnă că există perspectivă și viziune a antreprenorilor români, care cu siguranță vor duce la apariția unor proiecte din care pot rezulta produse inovative”, consideră reprezentanta clusterului.

La Cluj, clusterele colaborează cu universitățile, în lupta cu deficitul din piața muncii

De asemenea, piața de start-up-uri este în continuă mișcare. „Apar din ce în ce mai multe programe de incubare, accelerare, fonduri de investiții și cel mai probabil vom vedea o creștere pe acest segment în 2022. Problema este că avem nevoie de mai mulți specialiști pentru ca afacerile să se dezvolte și în acest moment avem un deficit de peste 20.000 de oameni. Trebuie să gândim programe de formare și reconversie profesională care să ne permită să adaptăm forța de muncă și să formăm mai mulți specialiști în domeniul IT. Universitățile joacă un rol extraordinar de important pentru acest aspect și noi lucrăm îndeaproape cu UBB și UTCN”, menționează Bianca Muntean.

Cum cererea de resursă umană e ridicată în continuare, și salariile vor crește. „Probabil că în 2022 industria IT va continua să domine, și în ceea ce privește nivelul salariilor, acestea continuând să crească. Va rămâne un domeniu atractiv din punctul de vedere al angajabilității, pentru că, în continuare, deficitul de talente în IT este insuficient acoperit, iar cererea este foarte ridicată. Pentru a rămâne însă competitivi pe piața globală, aceste salarii nu vor putea crește în ritmul în care au facut-o în ultimii ani și vor trebui să compenseze prin regândirea modelelor de afaceri”, consideră Muntean.

„Ne așteptăm totodată ca interesul pe piața achizițiilor acestor firme, în special pentru cele mici și mijlocii, să crească, în special datorită talentelor, calității resursei umane pe care o au acestea”, spune managerul Transilvania IT Cluster.

Cluj-Napoca rămâne unul dintre cele mai puternice centre pentru această industrie: Clujul are peste 1.500 de companii IT, totalizând aproximativ 25.000 de angajați care contribuie continuu la dezvoltarea acestei industrii, menționează Muntean. „Companiile din domeniul IT din Cluj au un puternic spirit antreprenorial, iar comunitatea este bine închegată. În 2022 presiunea pe companiile de IT e în creștere, în special în ceea ce privește resursele umane disponibile pentru noi contracte. Acest sector rămâne în continuare atractiv pentru investitori datorită calității și competitivității resurselor umane din domeniul IT, însă există provocări din ce în ce mai mari în ceea ce privește disponibilitatea acestora. În ultimii ani, Clujul a devenit un exemplu de colaborare între actori diferiți, care activează în peisajul economic clujean, așa numitul ecosistem de IT și care deși fac lucruri diferite, lucrează înspre același obiectiv. Clujul are această tradiție în domeniul IT de mai bine de șapte decenii, prin centrele sale de cercetare în informatică și prin universitățile foarte bune în zona de tehnologie. Totodată, acum Clujul poate fi considerat un oraș al start-up-urilor, un oraș cu perspectivă în zona de inovare, care trebuie să confirme în următorii ani”, menționează Bianca Muntean.

Finanțări de milioane de euro pentru startup-uri din estul țării

„Viitorul sună bine” și pentru zona de startup-uri din Iași, un centru universitar care a început de ceva vreme să atragă atenția jucătorilor din piața IT. În 2021, ecosistemul local de start-up-uri a atras peste 7 milioane de euro de la fonduri de investiții si angel investors, spune Dan Zaharia, cu expertiză pe piața birourilor și fondator Fab Lab Iași, spațiu de co-working și „laborator” pentru proiecte de Tehnologie, care face pentru Economedia o scurtă radiografie a sectorului din această parte a țării.

„Dacă în 2018 fondul TBNR Accelerator Iași (The Best Never Rest) atrăgea din comunitatea locală 150.000 euro care au fost investiți în câteva start-up-uri locale cu potențial – Nifty Learning, PixTeller si ThinkOut, în 2021 ecosistemul local de start-up-uri a atras peste 7 milioane de euro de la fonduri de investiții și angel investors – Etvas (1 mil.), Digitail – Veterinary Software (2.5 mil.), ThinkOut (0.25 mil.), Metabeta (0.5 mil.), SenseTask (0.4 mil.) si FameUp (2.5 mil.). Gemini CAD Systems, ieșenii care au scris de la zero un soft de proiectare pentru industria textilă au fost preluaţi în septembrie 2021 de grupul francez de tehnologie Lectra, furnizor de soluţii de inteligenţă industrială – software, hardware, date şi servicii, într-o tranzacţie ce va ajunge la circa 13 – 20 de milioane de euro şi va dura aproximativ cinci ani. Cine urmează? Nu știm, dar putem intui dacă analizăm harta stake-holderi-ilor care sprijină start-up-urile tech locale”, spune Zaharia.

„Pentru Iași, viitorul sună bine”, conchide Dan Zaharia.

Industria de software din România a crescut în 2020 cu aproximativ 10% față de 2019 și a fost cu 250% peste nivelul din 2010, depășind pragul de 8,3 miliarde de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, arată o analiză Keysfin de anul trecut. Analiștii estimează continuarea tendinței neîntrerupte de creștere din ultimii 10 ani și atingerea unui nou maxim istoric în anul 2021, de peste 9,2 miliarde de euro.

Foto: Pexels

Comentarii

  1. Pe noi ne arde la propriu ca satanele au crescut pretul la gaze, curent, combustibil, produse alimentare si voi plangeti deficitul de oameni in IT si “minunatele” lor afaceri ? D apai tocmai ITul a adus omul in pragul falimentului sufletesc. Caci fara suflet ce mai trebuie omului ? Oricum isi poarta trupul dupa el, mai conteaza si cum ?
    Gasiti subiecte false, lumea e ingenunchiata la propriu si la figurat, e subjugata de vrajmasii care au pus stapanire pe pamant. Asta ar trebui sa scrieti…nu baliverne !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.