Analiză. Două decenii de ezitări: Cum au evoluat în ultimii 20 de ani importurile de petrol din Rusia în Uniunea Europeană?

Majoritatea țărilor europene au început să implementeze politici de reducere a importurilor de petrol rusesc în ultimii ani, dar marii importatorii – cu Germania și Olanda în fruntea listei – au continuat să cumpere cantități mari. Țările cele mai dependente de importul rusesc (ca procent din totalul importurilor) – Slovacia, Lituania, Polonia, Finlanda – au implementat doar o reducere ușoară a acestei dependențe în ultimii ani și numai câteva țări au reușit să scadă semnificativ contribuția petrolului rusesc din totalul de importuri. României i-au trebuit 20 de ani să scadă de la 57% petrol rusesc în total importuri la aproximativ 33% (în 2020), așa că ruperea completă de resursele rusești în interval de câteva luni e problematică. Datele au fost sintetizate de echipa de cercetători a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor. Aceștia explică, pentru Economedia, ce efecte au avut în statistici strategiile statelor membre ale UE din ultimele două decenii (2000-2020) privind importurile de petrol și produse din petrol din Rusia.

După îndelungi negocieri, ezitări și înfruntări cu opoziția unora dintre statele membre ale blocului comunitar, liderii UE au convenit, în urmă cu câteva zile, să interzică 90% din importurile europene de petrol rusesc până la finalul anului, deși va fi introdusă o excepţie temporară pentru ţiţeiul livrat prin conductă. Noile sancţiuni fac parte din cel de-al șaselea pachet adoptat de Consiliul European, ca răspuns la atrocitățile comise de Rusia în Ucraina, după declanșarea războiului. Harta dependenței de petrol rusesc în Europa arată că cele mai mari cantități de petrol și produse din petrol sunt importate de Germania, Olanda și Polonia, iar țările cu cele mai mari procentaje rusești în totalul importurilor acestor produse sunt Slovacia, Lituania și Polonia. În ce măsură statele UE s-au pregătit pentru un astfel de moment și cum au evoluat lucrurile în ultimii 20 de ani? 

“La o săptămână de la acordul liderilor celor 27 de state membre ale UE privind embargoul asupra petrolului rusesc, mecanismul concret al aplicării embargoului este deocamdată neclar, mai ales în privința diferențierii între importul pe mare, respectiv prin conducte, sau în ceea ce privește viteza cu care se va elimina treptat sursa rusească de petrol”, subliniază Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA. În acest context, echipa de economiși a analizat strategia statelor membre ale UE din ultimele două decenii (2000-2020) privind importurile de petrol și produse din petrol din Rusia, atât din punctul de vedere al cantității importate, cât și în ceea ce privește evoluția importanței Rusiei în totalul importurilor statelor europene. “Înțelegerea acestor strategii pe termen lung, practicate de statele UE, poate oferi o perspectivă complementară, care explică parțial dificultatea cu care s-a ajuns la această înțelegere la nivel UE”, spun economiștii.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Țările cu cele mai mari cantități importate din Rusia, în special Germania și Olanda, au crescut volumele de petrol și produse din petrol aduse din această țară pe parcursul celor 20 de ani investigați, crescând implicit și importanța Rusiei în totalul importurilor acestor tipuri de produse, menționează economiștii. O ușoară tendință de a-și crește independența energetică și de a se îndepărta de Rusia se observă doar în ultimii câțiva ani. “Scăderea e însă moderată față de ritmul de creștere din anii anteriori. Astfel, în cazul acestor țări, identificarea surselor alternative de petrol reprezintă o provocare majoră, din cauza strategiilor practicate în ultimele două decenii”, subliniază echipa RoEIM.

Oficialii germani au fost printre primii care au declarat public că țara lor este pregătită să accepte un embargo asupra petrolului rusesc, urmând să devină independentă de energia provenită din Rusia, recunoscând că au abordat o strategie greșită ani de zile. ”Ne-am pregătit să fim mai puţin dependenţi de importurile ruseşti de energie. Este nevoie de timp pentru a reduce dependenţa, a fost o greşeală să devenim dependenţi în acest fel, dar facem progrese. Putem reduce importurile, mai întâi importul de cărbune, apoi cel de petrol. Va dura mai mult timp până să obţinem independenţa de importurile de gaze naturale provenite din Rusia, dar vom continua, aşa că, în cele din urmă, vom fi complet independenţi de Rusia”, a afirmat, după izbucnirea războiului din Ucraina, ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner, citat de CNN.

România: o treime din importuri e asigurată din Rusia. În 2000 procentul era de aproape 57%

Cercetătorii universitari arată că, în cazul României, cantitățile importate au avut variații semnificative pe parcursul celor două decenii analizate: între 1,5 și 4,7 milioane de tone importate anual, dar în termeni procentuali se observă o scădere ușoară în ultimele două decenii. Scăderea se accentuează în ultimii cinci ani din perioada studiată (2015: 42,3%, 2020: 32,8%). În 2000, petrolul rusesc reprezenta 56,9% din totalul importurilor.

“Chiar dacă în România a avut loc o reducere treptată a dependenței față de petrolul rusesc, cel mai recent procentaj de peste 30% arată că un embargo total ar reprezenta o provocară majoră pentru România, fiind importantă găsirea unor surse alternative semnificative la un preț cât mai avantajos pe piața globală”, menționează reprezentanții echipei de cercetare.

Evoluția importurilor de petrol, în Uniunea Europeană, în ultimii 20 de ani:

Cine a reușit să mai taie din legăturile cu Rusia? Poate în mod surprinzător, dar pe listă se află Ungaria, unul dintre statele care au întârziat acordul privind embargoul de petrol rusesc.

“În termeni procentuali, țările UE cele mai dependente de petrolul rusesc sunt Slovacia (78,4%), Lituania (68,8%), Polonia (67,5%), respectiv Finlanda (66,8%), restul țărilor având o dependență de sub 50%. Cu excepția Slovaciei, aceste țări au reușit deja să reducă aceste procente, cel puțin în ultimii câțiva ani, însă  dependența lor rămâne foarte ridicată. Din această perspectivă, este interesant de subliniat și faptul că țările care și-au redus cel mai mult dependența față de petrolul rusesc în ultimele două decenii sunt Bulgaria (2000: 86%, 2020: 8%), Ungaria (2000: 83%, 2020: 44,6%), respectiv Croația (2000: 47%, 2020: 9%)“, transmite echipa de cercetare.

“Tabloul țărilor europene este unul foarte divers: chiar dacă majoritatea țărilor au implementat deja o practică de reducere a importurilor de petrol rusesc în ultimii ani, importatorii mari (Germania, Olanda) au continuat să cumpere cantități semnificative din Rusia, iar țările cele mai dependente de importul rusesc în termeni procentuali (Slovacia, Lituania, Polonia, Finlanda) au reușit să implementeze doar o reducere ușoară a acestei dependențe în ultimii ani. Numai câteva țări au reușit să scadă semnificativ contribuția importului petrolului rusesc din totalul de importuri – Bulgaria, Ungaria, Croația”, spun economiștii din echipa Romanian Economic Impact Monitor.

Europa primea, înainte de război, jumătate din exporturile de ţiţei şi produse petroliere ale Rusiei

Europa a fost destinaţia pentru aproape jumătate din exporturile de ţiţei şi produse petroliere ale Rusiei înainte de invadarea Ucrainei, potrivit datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA), consultate de Reuters și citate de Agerpres. UE a importat 2,2 milioane de barili pe zi (bpd) de ţiţei în 2021, inclusiv 0,7 milioane de barili pe zi prin conductă, precum şi 1,2 milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, arată datele AIE.

Interdicţia asupra importurilor de ţiţei transportat pe mare va fi introdusă treptat, în şase luni, iar pentru produsele rafinate transportate pe mare, peste opt luni. Măsura exclude livrările prin conducta de petrol Drujba, care aprovizionează rafinăriile din Europa de Est şi estul Germaniei. Mulţi cumpărători europeni au suspendat în mod voluntar achiziţiile de petrol rusesc sau au anunţat planuri de a-l elimina treptat, ceea ce înseamnă că importurile de petrol rusesc vor fi reduse cu aproximativ 90%.