Sursa foto: pexels.com
România importă, în fiecare an, peste 6 litri de vin pe cap de adult, în ciuda faptului că țara noastră este al şaselea producător european de vinuri şi constant în primii 15 la nivel mondial. Importurile de vin au explodat în ultimii ani, ajungând în 2023 de 4 ori mai mari, ca volum, ca în 2018, în timp ce valoarea importurilor de vin a ajuns la aproape 270 milioane de euro.
Situația este una clasică pentru România, care arată cât de greu reușește țara noastră să își valorifice zonele de business cu tradiții îndelungate.
De-a lungul ultimilor ani, aulele Camerelor de Comerț din România au găzduit nenumărate evenimente în cadrul cărora investitorilor din lumea întreagă le-au fost prezentate oportunitățile pe care România le pune la dispoziție, de la perspectivele de creștere la taxarea redusă a capitalului. De regulă, reprezentanții români îi invitau pe investitori să „pătrundă pe piața noastră” și să încerce să îi „convingă pe români prin calitate”.
Evenimentele erau prilejuite de vizite oficiale ale unor înalți demnitari. De altfel, acești înalți demnitari aflați în vizită oficială, chit că sunt de origine germană, chineză sau indiană pleacă în vizite externe împreună cu o echipă de oameni de afaceri. De cealaltă parte, vizitele uneori interminabile ale oficialilor români sunt rareori acompaniate de un segment de discuții de afaceri pe care să le poarte directori de companii cu putere de export și investiții din România. Cea mai bună dovadă este turneul președintelui Klaus Iohannis în Africa, de anul trecut.
România a ajuns însă să aibă o problemă structurală în ceea ce privește balanța comercială, deficitul comercial record din 2022 de 34 miliarde de euro fiind rezultatul a multor ani de încurajare a consumului și a descurajării investițiilor în capacități de producție.
Drept urmare, multe bunuri de consum sau folosință îndelungată din țara noastră sunt importuri, ceea ce înseamnă că prin consumul intern contribuim mai mult la dezvoltarea (PIB-ul) altor țări.
Regula se respectă inclusiv la categoria vinuri, România fiind importator net de vinuri chiar dacă este un producător relativ puternic la nivel mondial.
Balanța comercială cu vinuri din România a ajuns puternic înclinată către importuri în ultimii ani, rezultatul fiind un deficit comercial de 195,9 milioane de euro, în 2023. Umflat masiv comparativ cu cel de 58,8 milioane de euro din 2021.
Deși mic în ansamblul comerțului național, categoria importului de vin personifică într-o bună măsură problema comercială a României: inclusiv acolo unde există tradiție și putere de producție nu există sprijin și know-how de export.
„Sprijin” nu înseamnă neapărat subvenții, ci de cele mai multe ori, în industria vinului, înseamnă sprijin logistic și diplomatic din partea Camerelor de Comerț ale României aflate în străinătate și din partea Guvernului.
România exportă însă undeva sub 10% din producția locală totală și în mare parte vinuri de top, în ciuda faptului că partenerii și distribuitorii externi caută de cele mai multe ori vinuri cu preț mic, o categorie la care România excelează. Totodată, mare parte din vinul exportat merge către piața unică europeană.
În plus, în 2023, volumul exportat a scăzut, prețurile mai mari fiind singurele care au dus la o expansiune a cifrei exportului de vin.
În ultimii ani, România s-a situat pe locurile 35-37 în topul ţărilor producătoare de vin la raportul producţie/exporturi, în timp ce Ungaria a exportat în 2022 circa 1,15 milioane de hectrolitri, mai mult de o treime din producția sa totală, semnificativ mai mică decât cea a României.
De asemenea, o altă explicație pentru exportul slab de vin românesc este media mică a suprafeței viticole din România, care este de doar 0,2 hectare în România față de 10,5 hectare în Franța, după cum arată statisticile europene.
Conform statisticilor, România a importat în 2023 circa 123 milioane de litri de vin, în valoare de aproape 270 de milioane de euro, undeva spre 10% din consumul total anual. În același timp, exportul a fost de peste 34 de milioane de litri, în valoare de 72,5 milioane de euro. Tendinţa importurilor de vin este pe o tendință puternică de creştere, iar importurile au ajuns să fie de aproape 4 ori mai mare ca valoare faţă de exporturi, din cauza ritmului lent de creștere al acestora din urmă.
Cum este posibil?
Structura compactă a pieței românești de vin atrage tot mai mulți producători străini, care vor să vândă aici, unde prețurile sunt mărișoare. Totodată, România prezintă interes pentru străini în aşa măsură încât la Wine & Spirit Education Trust (WSET), tema de lucru din 2019 pentru cursanţi a fost despre „România la Export” şi ce şanse ar avea o cramă mică din ţara noastră să pătrundă pe alte pieţe.
Potrivit specialiștilor, exportul slab vine inclusiv dintr-o inerţie în consum și din conservatorism. Asta înseamnă că preferăm produsele și implicit vinurile românești. Desigur, persoanele mai tinere (până în 35 de ani) au început să cerceteze mai atent etichetele și vinurile înainte de achiziție, fiind mai deschise spre vinul de export.
Mare parte din vinul importat vine din Italia, Republica Moldova (cele două încă au cote apropiate), Franța, Spania și Germania. Din Republica Moldova se aduce mai mult vin îmbuteliat, în timp ce din Italia mai mult vin vrac.
Slaba performanță a exportului de vin românesc provine din lipsa de interes pentru export a cramelor românești și din lipsa de sprijin din partea statului. În comparație, Republica Moldova are un brand de țară viticol intitulat Wine of Moldova, care sprijină producătorii și care a aniversat 10 ani de la înființare în decembrie 2023.
De asemenea, potrivit specialiștilor, confortul producătorilor români de vin, adică posibilitatea de a vinde scump în România, va continua să restrângă, pe viitor, piaţa internă, în condiţiile în care tot mai mulţi producători străini vor dori să intre pe piaţa locală.
Producătorii români nu mai vor să majoreze suprafața viticolă, mulțumindu-se să majoreze prețurile
O tendință de asemenea interesantă este faptul că suprafața viticolă a României a rămas constantă în ultimii ani, după cum arată statisticile. Astfel, dacă în 2016 România a avut 183.000 de hectare suprafață viticolă, în 2022 aceasta a crescut la doar 188.000 hectare. Din acest total, zona de sud-est a României contribuie aproape 30% la producția națională de vin, în timp ce unele statistici spun că doar jumătate din suprafața viticolă totală este folosită în scopuri comerciale.
Producătorii germani în schimb reușesc să producă de două ori mai mult vin decât cei români, aproximativ 9 milioane de hectolitri pe an, cu o suprafață viticolă de doar 103.000 de hectare. Implicit și producția de vin românesc a rămas relativ constantă, în 2023 aceasta fiind de 4,4 milioane de hectolitri de vin, cu doar 4% peste media ultimilor 5 ani.
În schimb, cifra de afaceri a producătorilor de vin din România a crescut constant în ultimii ani, cu peste 20% doar în 2021 față de 2020, respectiv la 2,1 miliarde lei, după cum arată o analiză a companiei de consultanță KeysFin.
Peste 60% din vinul produs la nivel mondial vine din țări UE
La nivel mondial, producția de vin este estimată în 2023 la 244 milioane hectolitri, cu 7% mai puțin comparativ cu nivelul din 2022, reprezentând cea mai redusă cantitate din ultimii 60 de ani, potrivit datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului. Scăderea se datorează producției mai mici din țările din emisfera sudică (-19% față de 2022), respectiv condițiilor climatice neprielnice, secetei și bolile de vie de anul trecut.
În ceea ce privește Uniunea Europeană, volumul producției de vin este estimat pentru 2023 la 150 milioane hectolitri pentru acest an, cu 7% sub nivelul din 2022. Franța a revenit pe primul loc la categoria țărilor UE producătoare de vin cu o producție de 45,8 milioane de hectolitri, surclasând Italia care a avut o producție de 43,9 milioane de hectrolitri de vin, în scădere cu 12% față de 2022. După Italia, Spania completează podiumul cu o producție de 30,7 milioane de hectrolitri de vin, în scădere cu 14%, potrivit estimărilor Organizației Internaționale a Viei și Vinului.