Analiză Energy Policy Group: România va reuși să umple 87% din capacitatea depozitelor de gaze. De ce acest lucru nu e suficient pentru a ne asigura o iarnă “caldă”

România va reuși să atingă anul acesta un nivel de 28,7 TWh gaze naturale înmagazinate în
depozitele subterane, aproximativ 87% din capacitatea totală disponibilă (peste ținta UE de 80%), arată o analiză a Energy Policy Group (EPG), think-tank specializat în politici energetice și strategie energetică. Simpla “umplere a depozitelor” ar putea fi insuficientă pentru asigurarea aprovizionării pe tot parcursul iernii, atrag însă atenția specialiștii. În actualul context, e necesară “pregătirea judicioasă” a unei posibile activări a Planului de Urgență

“Acest lucru va fi posibil ca urmare a diminuării producției unor mari consumatori industriali,
demarării producției offshore din perimetrul Midia, dar mai ales datorită importurilor semnificative
din această vară, cel mai probabil provenind din Rusia”, explică autorii analizei.

Aceștia spun că este posibil ca România să fi beneficiat indirect de limitarea livrărilor de gaze ale Rusiei prin Nordul Europei, crescând astfel viabilitatea importurilor către UE prin ruta sudică, care a rămas disponibilă.  Evenimentele recente legate de exploziile care au afectat conductele Nord Stream 1 și 2, precum și posibila sancționare a companiei Naftogaz de către Federația Rusă, esențială pentru tranzitul gazelor prin Ucraina, ar putea însemna că singura rută rămasă funcțională pentru importurile de gaze rusești ar fi cea sudică prin Turcia.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Doar umplerea depozitelor nu e însă că am trece iarna cu bine, spun specialiștii.

“Atingerea obligației de înmagazinare a fost în mod repetat amintită de oficiali, în spațiul public, ca
fiind principala garanție care va limita potențialele probleme în aprovizionarea cu gaze naturale în
această iarnă. Cu toate acestea, simpla “umplere a depozitelor” ar putea fi insuficientă pentru
asigurarea aprovizionării pe tot parcursul iernii. În condițiile unui consum de iarnă moderat, în linie
cu cel înregistrat în anii trecuți, marcat însă de o scădere cu 30% a consumului industrial, România
ar avea un consum total estimat de 67,5 TWh pentru perioada noiembrie 2022 – martie 2023.
Luând în calcul o producție curentă de cca. 251 GWh/zi și un nivel al extracției a gazelor
înmagazinate în depozite de 250 GWh/zi, României i-ar fi necesar un import pentru sezonul rece
de cca. 2,3 TWh, cu un maxim zilnic de 125 GWh/zi. În cazul sistării complete a importurilor de gaze rusești, acest necesar ar trebui acoperit din surse alternative de import, care sunt însă limitate”, arată studiul.

Acesta mai amintește că în Ungaria, guvernul a interzis exporturile de gaze naturale începând cu luna august. În Bulgaria, deschiderea interconectorului IGB este așteptată la 1 octombrie, însă aprovizionarea cu gaze naturale pentru consumul curent al vecinilor de la sud de Dunăre este problematică.

Reprezentanții EPG spun că  unele măsuri adoptate prin OUG 119/2022 impun o taxare prohibitivă actorilor activi pe piața angro din România care, cel mai probabil, va descuraja potențialii importatori.

“În situația indisponibilității importurilor în zilele friguroase, singura alternativă ar rămâne activarea
Planului de Urgență în aprovizionarea cu gaze naturale. Astfel, devine extrem de importantă lista
consumatorilor neprotejați definită conform acestui plan, constând în consumatori care ar putea
avea alimentarea limitată sau întreruptă în caz de nevoie, listă care ar trebui definitivată pe 1
octombrie a.c.. Mai mult, din moment ce această limitare ar trebui să fie aplicată uniform (procent
din consum) tuturor consumatorilor neprotejați, iar o asemenea măsură ar fi fără precedent și
greu de aplicat cu precizie, ar fi necesară o prioritizare a acestora, respectiv căror consumatori
le va fi redusă alimentarea cu gaze naturale în caz de urgență”, menționează analiza.

În plus, o dilemă politică ar putea fi ridicată de sistarea importurilor de gaze rusești, respectiv va
decide România permiterea livrărilor de gaze naturale către consumatorii protejați din Bulgaria, în
virtutea obligației de solidaritate existente la nivel european, sau își va prioritiza propriii
consumatori industriali?

Recomandări EPG:

•  Pregătirea judicioasă a unei posibile activări a Planului de Urgență, stabilirea listei de
  consumatori care ar putea avea alimentarea limitată în cazul unei crize și pregătirea
  procesului tehnic al aplicării acestor măsuri;
•  Modificarea prevederilor adoptate prin OUG 119/2022 care pot descuraja importurile de
  gaze;
• Realizarea unei analize detaliate a modului de acoperire a necesarului de consum în cazul
  unui val de frig;
•  Dezvoltarea și implementarea unui mecanism comercial competitiv pentru compensarea
  financiară a consumatorilor întreruptibili care își reduc voluntar consumul;
• Finalizarea Acordurilor de Solidaritate cu Ungaria și Bulgaria, care ar trebui să stabilească
  în ce condiții ar avea loc fluxurile transfrontaliere în situații de criză de aprovizionare.

În ceea ce privește perspectiva sezonului rece 2022 – 2023, EPG analizează două scenarii pentru iarna aceasta. În primul, fluxurile de import vor continua în ritmul actual, susținute de producția excedentară
a Gazprom și de indisponibilitatea rutelor clasice de export a gazului rusesc către Europa. În al doilea scenari însă întreruperea totală a fluxurilor de import din Rusia, caz în care sunt evaluate alternativele pe care le are România și în ce măsură cantitatea de gaze depozitată este suficientă.

Datele pot fi consultate AICI

Experții EPG subliniază că securitatea aprovizionării cu gaze naturale a României pentru iarna 2022-2023 va depinde, ca de fiecare dată, de disponibilitatea surselor din import.

Situația indisponibilității importului de gaze rusești, de exemplu ca politică de retorsiune a Gazprom după adoptarea unei măsuri privind plafonarea prețului gazelor importate sau a altui pachet de sancțiuni, va genera un deficit de surse care riscă să nu fie compensat în România de producție și depozite pe tot parcursul sezonului rece.