Analiză Energy Policy Group: România va reuși să umple 87% din capacitatea depozitelor de gaze. De ce acest lucru nu e suficient pentru a ne asigura o iarnă “caldă”

nord stream 2, gaze naturale, conducta, gazoduct, energie, gazprom, germania, bulgaria

România va reuși să atingă anul acesta un nivel de 28,7 TWh gaze naturale înmagazinate în
depozitele subterane, aproximativ 87% din capacitatea totală disponibilă (peste ținta UE de 80%), arată o analiză a Energy Policy Group (EPG), think-tank specializat în politici energetice și strategie energetică. Simpla “umplere a depozitelor” ar putea fi insuficientă pentru asigurarea aprovizionării pe tot parcursul iernii, atrag însă atenția specialiștii. În actualul context, e necesară “pregătirea judicioasă” a unei posibile activări a Planului de Urgență

“Acest lucru va fi posibil ca urmare a diminuării producției unor mari consumatori industriali,
demarării producției offshore din perimetrul Midia, dar mai ales datorită importurilor semnificative
din această vară, cel mai probabil provenind din Rusia”, explică autorii analizei.

Aceștia spun că este posibil ca România să fi beneficiat indirect de limitarea livrărilor de gaze ale Rusiei prin Nordul Europei, crescând astfel viabilitatea importurilor către UE prin ruta sudică, care a rămas disponibilă.  Evenimentele recente legate de exploziile care au afectat conductele Nord Stream 1 și 2, precum și posibila sancționare a companiei Naftogaz de către Federația Rusă, esențială pentru tranzitul gazelor prin Ucraina, ar putea însemna că singura rută rămasă funcțională pentru importurile de gaze rusești ar fi cea sudică prin Turcia.

Doar umplerea depozitelor nu e însă că am trece iarna cu bine, spun specialiștii.

“Atingerea obligației de înmagazinare a fost în mod repetat amintită de oficiali, în spațiul public, ca
fiind principala garanție care va limita potențialele probleme în aprovizionarea cu gaze naturale în
această iarnă. Cu toate acestea, simpla “umplere a depozitelor” ar putea fi insuficientă pentru
asigurarea aprovizionării pe tot parcursul iernii. În condițiile unui consum de iarnă moderat, în linie
cu cel înregistrat în anii trecuți, marcat însă de o scădere cu 30% a consumului industrial, România
ar avea un consum total estimat de 67,5 TWh pentru perioada noiembrie 2022 – martie 2023.
Luând în calcul o producție curentă de cca. 251 GWh/zi și un nivel al extracției a gazelor
înmagazinate în depozite de 250 GWh/zi, României i-ar fi necesar un import pentru sezonul rece
de cca. 2,3 TWh, cu un maxim zilnic de 125 GWh/zi. În cazul sistării complete a importurilor de gaze rusești, acest necesar ar trebui acoperit din surse alternative de import, care sunt însă limitate”, arată studiul.

Acesta mai amintește că în Ungaria, guvernul a interzis exporturile de gaze naturale începând cu luna august. În Bulgaria, deschiderea interconectorului IGB este așteptată la 1 octombrie, însă aprovizionarea cu gaze naturale pentru consumul curent al vecinilor de la sud de Dunăre este problematică.

Reprezentanții EPG spun că  unele măsuri adoptate prin OUG 119/2022 impun o taxare prohibitivă actorilor activi pe piața angro din România care, cel mai probabil, va descuraja potențialii importatori.

“În situația indisponibilității importurilor în zilele friguroase, singura alternativă ar rămâne activarea
Planului de Urgență în aprovizionarea cu gaze naturale. Astfel, devine extrem de importantă lista
consumatorilor neprotejați definită conform acestui plan, constând în consumatori care ar putea
avea alimentarea limitată sau întreruptă în caz de nevoie, listă care ar trebui definitivată pe 1
octombrie a.c.. Mai mult, din moment ce această limitare ar trebui să fie aplicată uniform (procent
din consum) tuturor consumatorilor neprotejați, iar o asemenea măsură ar fi fără precedent și
greu de aplicat cu precizie, ar fi necesară o prioritizare a acestora, respectiv căror consumatori
le va fi redusă alimentarea cu gaze naturale în caz de urgență”, menționează analiza.

În plus, o dilemă politică ar putea fi ridicată de sistarea importurilor de gaze rusești, respectiv va
decide România permiterea livrărilor de gaze naturale către consumatorii protejați din Bulgaria, în
virtutea obligației de solidaritate existente la nivel european, sau își va prioritiza propriii
consumatori industriali?

Recomandări EPG:

  •  Pregătirea judicioasă a unei posibile activări a Planului de Urgență, stabilirea listei de
    consumatori care ar putea avea alimentarea limitată în cazul unei crize și pregătirea
    procesului tehnic al aplicării acestor măsuri;
  •  Modificarea prevederilor adoptate prin OUG 119/2022 care pot descuraja importurile de
    gaze;
  • Realizarea unei analize detaliate a modului de acoperire a necesarului de consum în cazul
    unui val de frig;
  •  Dezvoltarea și implementarea unui mecanism comercial competitiv pentru compensarea
    financiară a consumatorilor întreruptibili care își reduc voluntar consumul;
  • Finalizarea Acordurilor de Solidaritate cu Ungaria și Bulgaria, care ar trebui să stabilească
    în ce condiții ar avea loc fluxurile transfrontaliere în situații de criză de aprovizionare.

 

În ceea ce privește perspectiva sezonului rece 2022 – 2023, EPG analizează două scenarii pentru iarna aceasta. În primul, fluxurile de import vor continua în ritmul actual, susținute de producția excedentară
a Gazprom și de indisponibilitatea rutelor clasice de export a gazului rusesc către Europa. În al doilea scenari însă întreruperea totală a fluxurilor de import din Rusia, caz în care sunt evaluate alternativele pe care le are România și în ce măsură cantitatea de gaze depozitată este suficientă.

Datele pot fi consultate AICI

Experții EPG subliniază că securitatea aprovizionării cu gaze naturale a României pentru iarna 2022-2023 va depinde, ca de fiecare dată, de disponibilitatea surselor din import.

Situația indisponibilității importului de gaze rusești, de exemplu ca politică de retorsiune a Gazprom după adoptarea unei măsuri privind plafonarea prețului gazelor importate sau a altui pachet de sancțiuni, va genera un deficit de surse care riscă să nu fie compensat în România de producție și depozite pe tot parcursul sezonului rece.

 

 

Sursa foto: Nikolay DOYCHINOV / AFP

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *