O consolidare fiscală semnificativă în România va fi amânată până în 2025, după alegerile generale care vor avea loc la sfârșitul anului 2024, dar se pare că există un consens politic cu privire la necesitatea unei ajustări fiscale, afirmă Ciprian Dascălu, economist-șef al BCR, într-o analiză regională publicată de banca-mamă Erste Bank. Conform analizei, România se confruntă cu riscuri negative de creditare, din cauza situației fiscale și a deficitelor bugetare ridicate.
Legea pensiilor, adoptată la sfârșitul anului 2023, riscă să deraieze procesul de consolidare fiscală cu un scenariu fără schimbări politice și a declanșat avertismente din partea celor trei mari agenții de rating. Deficitul bugetar pentru 2023 a fost raportat la 5,7% din PIB în termeni cash (5,9% ESA) față de ținta de -4,4% din PIB.
Guvernul vizează un deficit bugetar în termeni de numerar de 5% din PIB în 2024. Consiliul fiscal vede deficitul bugetar în jurul a 6,4% din PIB, în timp ce Erst ese așteaptă la un deficit de 5,4% din PIB în 2024. Deficitul structural rămâne principala problemă pe termen mediu, din cauza cheltuielilor publice rigide și a veniturilor fiscale scăzute.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Nevoi de finanțare gestionabile, cu excepția unui eveniment de tip „lebădă neagră”
Ministerul Finanțelor estimează un necesar brut de finanțare de 181 de miliarde de lei în 2024, față de 203 miliarde de lei împrumutați în 2023, în ipoteza unui deficit bugetar de 5,0% (86,6 miliarde de lei) în numerar și a unei datorii scadente de 94,4 miliarde de lei.
Ministerul Finanțelor intenționează să vândă 116-121 miliarde RON în 2024 pe piața internă, inclusiv obligațiuni de retail, față de 135,9 miliarde RON emise în 2023. Administratorii de datorii intenționează să apeleze la piețele internaționale pentru a împrumuta echivalentul a 8,5- 9,5 miliarde EUR în 2024, inclusiv plasamente private, față de 11,3 miliarde EUR împrumutate în 2023.
Guvernul intenționează să împrumute 2 miliarde EUR din împrumuturi de la RRF și 1,5 miliarde EUR de la IFI.
Astfel, Erste estimează că nevoile de finanțare sunt gestionabile, cu excepția unui eveniment de tip „lebădă neagră”.
În plus, analiștii se așteaptă ca România să înceapă relaxarea monetară în mai 2024.