Sursa foto: Dreamstime
Curtea Constituțională a României (CCR) discută, miercuri, 5 noiembrie, sesizările depuse de Instanța Supremă și de partidul extremist AUR în legătură cu Legea privind plata pensiilor private.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Parlamentul a adoptat, în 15 octombrie, legea de plată a pensiilor private din România, la 17 ani de la înființarea sistemului. Aceasta reglementează modul în care românii își vor putea retrage banii din pensia privată Pilon 2 și pensia facultativă Pilon 3.
Legea de plată a pensiilor private din Pilonul II și Pilonul III a născut mai multe controverse în mediul public.
Legea aduce modificări importante în ceea ce privește plata pensiilor din Pilonul II și Pilonul III.
Principala modificare este că se limitează posibilitatea participanților de a-și retrage integral sumele acumulate. Concret, noua reglementare prevede că, la momentul pensionării, românii vor putea retrage cel mult 30% din suma acumulată ca avans. Restul sumei urmează să fie plătit eșalonat pe o perioadă de minimum opt ani.
În prezent, românii își pot retrage integral banii din conturile de pensiile private. După promulgarea legii, acest lucru nu va mai fi posibil.
Excepție vor face pacienții oncologici și persoanele ale căror fonduri sunt mai mici decât de 12 ori valoarea pensiei minime, care vor putea retrage integral sumele dintr-o singură tranșă.
Modificarea a stârnit numeroase dezbateri și critici în spațiul public.
Ce a reclamat partidul extremist AUR
Potrivit AUR, prin proiectul de plată a pensiilor private, „Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II şi III”.
Se precizează că românii nu vor mai avea niciun control asupra banilor din pilonul II și III.
Amintim că, anterior, partidul extremist AUR a depus în Parlament un proiect legislativ care ar elimina obligativitatea participării la fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II), ceea ce ar însemna de facto o desființare a pensiilor private Pilon 2.
Ce a reclamat Înalta Curte
Judecătorii Înaltei Curți au reclamat încălcarea dreptului de proprietate, susținând că sumele virate obligatoriu în Pilonul II reprezintă proprietate privată. Magistrații consideră că prin noile prevederi sunt afectate drepturile cetățenilor de retragere integrală și de stabilire a cuantumului pensiei încasate din Pilonul II.
ICCJ arată că limitarea valorii pensiei lunare aferente pensiei de tip retragere programată la nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, precum și stabilirea pensiei viagere exclusiv de către furnizor constituie „o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate și libertății contractuale”, creând un dezechilibru grav al intereselor și contravenind prevederilor constituționale.
Magistraţii susţin că, „în lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este de acord nici cu soluţia ca plata pensiilor să nu fie făcută de fondurile de pensii, atribuția urmând să revină unor entități distincte – fondurile de plată a pensiilor private. Judecătorii atrag atenția că această structură „implică multiplicarea riscurilor determinate de posibila insolvență” și creșterea costurilor prin introducerea unor comisioane suplimentare.
„Totodată, soluţia legislativă potrivit căreia fondurile de pensii private nu vor mai efectua plata pensiilor, urmând a se înfiinţa entităţi distincte, respectiv fonduri de plată a pensiilor private, cărora li se vor transfera fondurile acumulate şi care urmează a efectua plăţile către membrii fondului de pensie este una disproporţionată, care implică multiplicarea riscurilor determinate de posibila insolvenţă fie a fondului de pensii private, fie a fondului de plată a pensiilor private, precum şi a costurilor, având în vedere că fiecare dintre aceste entităţi va percepe propriile comisioane, în scopul acoperirii cheltuielilor şi realizării de profit”, a mai transmis Înalta Curte.
Magistrații subliniază că participanții la fondurile de pensii și-au construit economiile și planurile financiare pe baza garanțiilor existente privind proprietatea individuală și caracterul privat al activelor.
„Modificarea intempestivă a acestor garanţii, fără o perioadă de tranziţie rezonabilă şi fără consultarea publică efectivă, subminează încrederea legitimă a cetăţenilor în stabilitatea juridică a sistemului de pensii private. Or, Legea adoptată, prin caracterul imprevizibil al soluţiilor normative şi retroactiv în efecte, contravine principiului securităţii juridice şi afectează încrederea legitimă a cetăţenilor în ordinea juridică”, a mai afirmat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Acțiunea Înaltei Curți periclitează aderarea României la OCDE (surse)
O eventuală invalidare de către Curtea Constituțională a Legii privind plata pensiilor private pune în pericol aderarea României la Organizația pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, unul dintre cele mai ambițioase obiective de politică externă a României, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale.
OCDE a instituit următoarea recomandare prioritară, ceea ce reprezintă o condiționalitate de aderare la acest organism:
„Adoptarea unei legislații care să definească și să structureze diferitele opțiuni de alocare a activelor acumulate pentru finanțarea pensionării, într-un mod care să asigure coerenţa cu proiectarea fazei de acumulare”.
Memorii la CCR
Asociația CFA România a depus la Curtea Constituțională a României (CCR) un memoriu de tip „amicus curiae”, având ca obiect furnizarea către Curte a unor elemente de analiză economică și financiară relevante pentru aprecierea constituționalității Legii privind plata pensiilor private, adoptată recent de Parlamentul României.
Asociația CFA România consideră că pensiile private reprezintă instrumente de economisire pe termen lung și nu pot fi tratate ca depozite bancare sau conturi de economii, întrucât au un rol social și economic esențial în asigurarea veniturilor după retragerea din activitate.
Adrian Codirlașu, CFA, președinte al Asociației CFA România, declară: „Considerăm că acest subiect este deosebit de important pentru societatea românească. Asociația noastră a realizat, de-a lungul timpului, mai multe studii privind sistemul de pensii din România, cu obiectivul de a atrage atenția asupra necesității dezvoltării unui sistem de pensii private viabile, în contextul posibilelor probleme de sustenabilitate ale Pilonului I, cauzate de evoluțiile demografice viitoare.”
Asociația subliniază că plățile recurente, efectuate pe o perioadă relevantă de timp, reprezintă esența noțiunii de „pensie”, menită să susțină costul vieții în perioada de inactivitate profesională.
Și Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a depus la Curtea Constituțională a României (CCR) un memoriu „amicus curiae” urmărind să furnizeze Curții elemente de analiză juridică, tehnică și economică relevante pentru aprecierea constituționalității Legii privind plata pensiilor private, adoptată recent de Parlamentul României.
Aceasta amintește că dreptul de proprietate asupra activelor din fondurile de pensii private, deși aparține indiscutabil participanților la fonduri, este un drept reglementat și nu unul absolut, indisponibil, unicul său scop fiind obținerea unei pensii private, nu a unei plăți unice la finalul perioadei de contribuții.
Ca urmare, APAPR a solicitat Curții Constituționale să declare că Legea privind plata pensiilor private nu încalcă dispozițiile constituționale, întrucât reglementarea modalităților de plată se încadrează în marja de apreciere a legiuitorului, urmărește scopuri legitime și se supune testului proporționalității.
Radu Crăciun, președinte APAPR, a declarat că calea cea mai sigură și perfidă de a împiedica creșterea contribuției la pilonul 2 este acceptarea retragerii banilor printr-o plata unică.
Radu Crăciun mai afirmă că există numeroase exemple în care statul reglementează modul în care e utilizată proprietatea privată fără ca asta să însemne „colectivizare” din cauza impactului la nivelul societății. Un exemplu este gestionarea pădurilor proprietate privată. „Cine reușește să gândească la rece va găsi și alte exemple”, conchide el.
Avocatul Poporului neagă dreptul de proprietate al românilor asupra pensiilor private
Renate Weber, Avocatul Poporului, a reacționat spunând că fondurile private de pensii doar administrează resurse care aparțin statului și că acesta are dreptul constituțional să decidă cum sunt folosite contribuțiile sociale, inclusiv să le dea spre administrare entităților private.
„Fondurile private de pensii doar colectează și administrează resurse care, în mod normal, se cuvin statului, în calitate de organizator al sistemului public de pensii, și pe care acesta, în calitate de deținător al puterii suverane, poate decide inclusiv să le ofere spre investire unor entităţi de drept privat, precum fondurile de pensii, în interesul asiguraților sistemului public de pensii. Aşa cum statul este îndreptăţit din punct de vedere constituţional să impună subiectelor de drept să participe la sistemul public de pensii, este în egală măsură îndreptăţit, în limitele permise de Legea fundamentală, să stabilească destinația contribuţiilor sociale ale subiectelor de drept”, a spus Renate Weber.
Peste 8 milioane de români contribuie la pensiile private
Peste 8 milioane de români contribuie la pensiile private, Pilon II și Pilon II.
Fondurile de pensii private obligatorii Pilon II aveau active în valoare de 184,2 miliarde lei, la finalul lunii septembrie 2025, în creştere cu 23% faţă de nivelul înregistrat la aceeaşi dată din 2024. În luna septembrie 2025, fondurile de pensii private obligatorii aveau 8.409.567 de participanți. În cadrul Pilonului II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital.
Fondurile de pensii facultative Pilon III aveau active în valoare de 6,75 miliarde de lei, la finalul lunii septembrie, în creştere cu 22% comparativ cu nivelul înregistrat la aceeaşi dată a anului anterior. Potrivit datelor ASF, fondurile de pensii facultative aveau 953.962 de participanţi în luna septembrie 2025. Pe Pilonul III sunt active următoarele fonduri de pensii: Azt Moderato, Azt Vivace, BCR Plus, Pensia Mea Plus, Esenţial, NN Activ, NN Optim, Pensia Mea, Raiffeisen Acumulare şi Stabil.
