Sursa: Dreamstime
Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a depus la Curtea Constituțională a României (CCR) un memoriu „amicus curiae” urmărind să furnizeze Curții elemente de analiză juridică, tehnică și economică relevante pentru aprecierea constituționalității Legii privind plata pensiilor private, adoptată recent de Parlamentul României.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Printre argumentele din memoriu amintim:
- Dreptul de proprietate asupra activelor din fondurile de pensii private, deși aparține indiscutabil participanților la fonduri, este un drept reglementat și nu unul absolut, indisponibil, unicul său scop fiind obținerea unei pensii private, nu a unei plăți unice la finalul perioadei de contribuții;
- Legea este un act normativ necesar, prevăzut și anticipat chiar de legislația-cadru care guvernează sistemul de pensii private. Încă de la instituirea acestui sistem, legislația specifică a impus, ca regulă esențială, plata sumelor acumulate pe o perioadă cât mai îndelungată, în tranșe succesive, în scopul suplimentării pensiei din sistemul public, precum și utilizarea exclusivă a acestor sume pentru obținerea unei prestații de tip „pensie”, fără posibilitatea unei dispoziții neîngrădite asupra acestor fonduri în alte scopuri. De aceea, noua Lege nu este nicidecum „o schimbare a regulilor în timpul jocului”, ci o evoluție legislativă și instituțională coerentă cu cadrul de reglementare pe baza căruia a fost instituit sistemul de pensii private;
- De asemenea, plata integrală sau eșalonată pe o durată de cel mult 5 ani au fost încă de la început (legile 411/2004 și 204/2006 în forma lor inițială) reglementate ca mecanisme tranzitorii, cu titlu de provizorat și/sau excepție, până la adoptarea legii speciale;
- Legea privind plata pensiilor private urmărește scopuri legitime de interes public (stabilitate socială, protecția veniturilor pe termen lung, sustenabilitate macro-financiară) și îndeplinește testul proporționalității. Legea este astfel expresia prerogativelor constituționale ale statului în materia reglementării sistemului de pensii, care are în mod inerent un scop de protecție socială pe termen lung, iar fondurile de pensii private completează în mod coerent acest scop;
- Opțiunile instituționale adoptate (separarea entităților de administrare și plată) sunt decizii de politică publică permise legiuitorului și reglementabile fără a afecta substanța drepturilor patrimoniale, în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO);
- Legea privind plata pensiilor private conține prevederi legislative superioare pentru securitatea drepturilor participanților la fondurile de pensii private față de situația de provizorat din prezent (plata unui venit stabil și garantat pe termen cât mai lung, continuarea investirii sumelor, reducerea riscului investițional și a volatilității, regimul fiscal mai favorabil, etc.).
Ca urmare, APAPR a solicitat Curții Constituționale să declare că Legea privind plata pensiilor private nu încalcă dispozițiile constituționale, întrucât reglementarea modalităților de plată se încadrează în marja de apreciere a legiuitorului, urmărește scopuri legitime și se supune testului proporționalității.
APAPR și membrii săi apără de 21 de ani drepturile și cele mai bune interese ale participanților la fondurile de pensii private, respectând în același timp principiile cooperării instituționale loiale cu autoritățile publice și acționând mereu cu transparență și profesionalism. Memoriul depus la Curtea Constituțională se înscrie întocmai în această filosofie care ne guvernează activitatea încă de la înființare.
Pentru justa informare a opiniei publice, memoriul APAPR poate fi consultat aici.
Reamintim că judecătorii Instanței Supreme au decis să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu Legea privind plata pensiilor private, care aduce modificări legate de plata pensiilor din Pilonul II și Pilonul III.
Judecătorii ICCJ reclamă, între altele, încălcarea dreptului de proprietate. Magistrații susțin că sumele virate cu caracter obligatoriu în Pilonul 2 reprezintă proprietate privată, iar prin legea adoptată de Parlament se încalcă drepturile cetățenilor de retragere integrală și de stabilire a cuantumului pensiei încasate din Pilonul II.
ICCJ mai consideră că limitarea valorii pensiei lunare aferente pensiei de tip retragere programată la valoarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii, respectiv determinarea valorii pensiei lunare aferente pensiei viagere exclusiv de către furnizor, măsuri care se aplică atât cu privire la pensiile administrate privat (Pilonul II), dar şi în ceea ce priveşte pensiile facultative (Pilonul III), „reprezintă o ingerinţă nejustificată asupra dreptului de proprietate şi libertăţii contractuale care produce un dezechilibru grav al intereselor în concurs, aspect de natură să contravină prevederilor constituţionale”.
Magistraţii susţin că, „în lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este de acord nici cu soluţia ca plata pensiilor să nu fie făcută de fondurile de pensii.
„Totodată, soluţia legislativă potrivit căreia fondurile de pensii private nu vor mai efectua plata pensiilor, urmând a se înfiinţa entităţi distincte, respectiv fonduri de plată a pensiilor private, cărora li se vor transfera fondurile acumulate şi care urmează a efectua plăţile către membrii fondului de pensie este una disproporţionată, care implică multiplicarea riscurilor determinate de posibila insolvenţă fie a fondului de pensii private, fie a fondului de plată a pensiilor private, precum şi a costurilor, având în vedere că fiecare dintre aceste entităţi va percepe propriile comisioane, în scopul acoperirii cheltuielilor şi realizării de profit”, a mai transmis Înalta Curte.
Magistraţii ICCJ au precizat că participanţii la fondurile de pensii şi-au constituit economiile şi şi-au planificat viitorul financiar în baza cadrului legal existent, care garanta proprietatea individuală şi caracterul privat al activelor personale.
„Modificarea intempestivă a acestor garanţii, fără o perioadă de tranziţie rezonabilă şi fără consultarea publică efectivă, subminează încrederea legitimă a cetăţenilor în stabilitatea juridică a sistemului de pensii private. Or, Legea adoptată, prin caracterul imprevizibil al soluţiilor normative şi retroactiv în efecte, contravine principiului securităţii juridice şi afectează încrederea legitimă a cetăţenilor în ordinea juridică”, a mai afirmat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Instanţa consideră că Legea privind plata pensiilor private încalcă dreptul la proprietate privată, dar şi principiului legalităţii, al securităţii raporturilor juridice şi al încrederii legitime. ICCJ consideră că participantul la un fond de pensii este proprietarul exclusiv al activului personal din contul său, format ca urmare a contribuţiilor plătite.
Citește mai mult.
