Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
UPDATE Ora 15.10: Judecătorii Instanței Supreme au decis să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu Legea privind plata pensiilor private, care aduce modificări legate de plata pensiilor din Pilonul 2 și Pilonul 3.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Judecătorii ICCJ reclamă, între altele, încălcarea dreptului de proprietate. Magistrații susțin că sumele virate cu caracter obligatoriu în Pilonul 2 reprezintă proprietate privată, iar prin legea adoptată de Parlament se încalcă drepturile cetățenilor de retragere integrală și de stabilire a cuantumului pensiei încasate din Pilonul 2.
ICCJ mai consideră că limitarea valorii pensiei lunare aferente pensiei de tip retragere programată la valoarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii, respectiv determinarea valorii pensiei lunare aferente pensiei viagere exclusiv de către furnizor, măsuri care se aplică atât cu privire la pensiile administrate privat (Pilonul II), dar şi în ceea ce priveşte pensiile facultative (Pilonul III), „reprezintă o ingerinţă nejustificată asupra dreptului de proprietate şi libertăţii contractuale care produce un dezechilibru grav al intereselor în concurs, aspect de natură să contravină prevederilor constituţionale”.
Magistraţii susţin că, „în lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este de acord nici cu soluţia ca plata pensiilor să nu fie făcută de fondurile de pensii.
„Totodată, soluţia legislativă potrivit căreia fondurile de pensii private nu vor mai efectua plata pensiilor, urmând a se înfiinţa entităţi distincte, respectiv fonduri de plată a pensiilor private, cărora li se vor transfera fondurile acumulate şi care urmează a efectua plăţile către membrii fondului de pensie este una disproporţionată, care implică multiplicarea riscurilor determinate de posibila insolvenţă fie a fondului de pensii private, fie a fondului de plată a pensiilor private, precum şi a costurilor, având în vedere că fiecare dintre aceste entităţi va percepe propriile comisioane, în scopul acoperirii cheltuielilor şi realizării de profit”, a mai transmis Înalta Curte.
Magistraţii ICCJ au precizat că participanţii la fondurile de pensii şi-au constituit economiile şi şi-au planificat viitorul financiar în baza cadrului legal existent, care garanta proprietatea individuală şi caracterul privat al activelor personale.
„Modificarea intempestivă a acestor garanţii, fără o perioadă de tranziţie rezonabilă şi fără consultarea publică efectivă, subminează încrederea legitimă a cetăţenilor în stabilitatea juridică a sistemului de pensii private. Or, Legea adoptată, prin caracterul imprevizibil al soluţiilor normative şi retroactiv în efecte, contravine principiului securităţii juridice şi afectează încrederea legitimă a cetăţenilor în ordinea juridică”, a mai afirmat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile art. 27 lit. b) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, a hotărât cu unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind plata pensiilor private – (PL-x nr. 320/2025), în raport de prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) – (5), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (3), art. 24, art. 44 şi art. 53”, a transmis, joi, ICCJ, conform News.ro.
Instanţa consideră că Legea privind plata pensiilor private încalcă dreptul la proprietate privată, dar şi principiului legalităţii, al securităţii raporturilor juridice şi al încrederii legitime. ICCJ consideră că participantul la un fond de pensii este proprietarul exclusiv al activului personal din contul său, format ca urmare a contribuţiilor plătite.
„Sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, recunoscută expres prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active”, au transmis magistraţii.
Ei susţin că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Beleyer contra Italiei, 2000; Kopecky contra Slovaciei, 2004), orice ingerinţă a statului contra proprietăţii trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim de interes public şi să păstreze un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit.
„În lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă. În plus, Curtea Constituţională a României a stabilit, prin Decizia nr. 871/2010, că «dreptul de proprietate privată, odată dobândit, nu poate fi limitat prin intervenţii arbitrare ale legiuitorului, indiferent de forma bunului asupra căruia poartă». Referitor la dreptul la pensie, instanţa de contencios constituţional a statuat în jurisprudenţa sa faptul că acesta poate fi asimilat unui drept de proprietate”, a precizat ICCJ.
Înalta Curte a transmis că justificările invocate în expunerea de motive – creşterea sumelor acumulate şi perspectiva valurilor de pensionare după 2030 – nu demonstrează existenţa unei disfuncţionalităţii şi nu legitimează restrângerea exercitării dreptului de proprietate şi a libertăţii contractuale.
„Astfel, potrivit expunerii de motive, elaborarea şi adoptarea Legii privind plata pensiilor private este justificată pe de o parte de acumularea unor sume tot mai mari în conturile individuale ale participanţilor, pe care aceştia le solicită ca plată unică sau eşalonată, iar pe de altă parte de situaţia demografică în care cele mai însemnate valori eligibile la plată sunt aşteptate începând cu anul 2030, ca urmare a îndeplinirii condiţiilor de pensionare de un număr însemnat de participanţi la fondurile de pensii private. În ceea ce priveşte situaţia actuală, se arată că, potrivit legislaţiei în vigoare la acest moment, participantul care îndeplineşte condiţiile de pensionare primeşte o plată unică sau plăţi eşalonate pe o durată de maximum 5 ani”, a mai transmis sursa citată.
UPDATE 16 octombrie ora 14.00: Reprezentanții Instanței Supreme vor susține o declarație de presă la ora 15.00. Rămâi pe G4Media pentru a afla ce au decis judecătorii ICCJ.
Articolul inițial: Judecătorii Instanței Supreme decid joi dacă sesizează Curtea Constituțională în legătură cu Legea privind plata pensiilor private, care aduce modificări legate de plata pensiilor din Pilonul 2 și Pilonul 3.
„La data de 16 octombrie 2025, ora 14:00, judecătorii instanței supreme sunt convocați pentru constituirea în Secții Unite în vederea exercitării atribuției prevăzută de dispozițiile art. 27 li. b din Legea 304/2022 privind organizarea judiciară.
Ordinea de zi a ședinței:
1. Sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind plata pensiilor private(PL-x nr.320/2025)
După finalizarea dezbaterilor și soluționarea ordinii de zi mass-media va fi anunțată cu privire la decizia adoptată.”, a anunțat Înalta Curte.
Context: Parlamentul a adoptat, miercuri, legea de plată a pensiilor private din România, la 17 ani de la înființarea sistemului. Aceasta reglementează modul în care românii își vor putea retrage banii din pensia privată Pilon 2 și pensia facultativă Pilon 3, scrie Economedia.
Legea prevede că, la pensie, românii vor putea retrage ca avans doar 30% din suma acumulată, iar restul sumei va fi eșalonată la plată cel puțin 8 ani. Excepție vor face pacienții oncologici și persoanele cu fonduri acumulate mai mici decât de 12 ori valoarea pensiei minime, care vor putea retrage toți banii dintr-o singură tranșă.
În prezent, românii își pot retrage integral banii din pensiile private. După promulgarea legii, acest lucru nu va mai fi posibil.
Modificarea a stârnit numeroase dezbateri și critici în spațiul public.
Proiectul de lege poate fi consultat aici.
