sursa foto: Unsplash/ Roman Synkevych
Lupta statului cu limitarea plăților cash, în care guvernul a făcut deocamdată un pas înapoi, nu are prea multă legătură cu reducerea evaziunii fiscale, cred economiștii consultați de Economedia. Evaziunea de la nivelul anului trecut a fost de circa 7-7,5% din PIB, deși premierul Ciolacu spunea recent că evaziunea se ridică la 10% din PIB, iar unele rapoarte arată că cei mai mulți bani sunt pierduți din cauza contrabandei cu produsele din tutun, cosmetice, ceasuri, produse de lux. Există evaziune și în domeniul serviciilor (HORECA, înfrumusețare, cabinete stomatologice etc.), dar aceasta este mult mai redusă. Specialiștii mai spun că evaziunea nu este încurajată de folosirea numerarului.
Argumentul premierului pentru limitarea numerarului, evaziunea fiscală
Luna trecută, în plină dezbatere despre limitele pe care guvernul voia să le impună plăților cash, premierul Ciolacu a explicat că măsura este necesară pentru că România are „cea mai mare evaziune fiscală” din Uniunea Europeană, reprezentând 10% din PIB şi totalizând 160 de miliarde de lei.
„Dacă bugetul statului ar avea măcar 10% din aceşti 160 de miliarde, respectiv 1% din PIB – 16 miliarde – ţin să spun că aş dormi foarte relaxat. Şi cred că şi domnul Boloş ar dormi foarte relaxat. Deci, este evident că undeva trebuie să intervenim. Dar a duce lucrurile într-o extremă că cineva interzice folosirea cash… Are cineva 5.000 de lei la el acum? Eu nu am. Ca să cheltui într-un singur loc 5.000 de lei este o nenorocire. Tu poţi să cheltui în zece locuri de 5.000 de lei. Deci, 50.000 poţi să cheltui de la un colţ al străzii până la celălalt colţ al străzii. (…) Nu mă aveţi client în acest joc. Un joc ipocrit, speculat de anumiţi politicieni, care nu are nicio treabă cu adevărul. Acesta este adevărul concret”, a susţinut prim-ministrul.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Dimensiunea evaziunii fiscale din România este puțin susținută de studii și rapoarte ale instituțiilor, astfel că mărimea ei este greu de cunoscut. Economedia l-a întrebat pe Cristian Păun, profesor de economie la ASE, cât de mari ar fi pierderile statului din cauza evaziunii fiscale: “Dimensiunea totală a economiei subterane din România este estimată la circa 29% din PIB (în 2022), la o medie a UE de 17,2% din PIB. Peste noi mai sunt doar Croația (29,7%) și Bulgaria (33,1%). Media multi-anuală este de 33,2% din PIB pentru România. Din această economie subterană estimată, după ultimele date, la 29% din PIB, cel mai mare procent îl reprezintă auto-consumul care nu poate fi fiscalizat (acele găini din ogradă de care se vorbea la un moment dat), procentul fiind de circa 10,93%. Imediat după (din circa 19% care mai rămâne după ce scădem auto-consumul nefiscalizabil) vine evaziunea fiscală pe taxele indirecte (TVA, accize) estimată la circa 7,1% din PIB. Evaziunea la nivelul impozitului pe venit este undeva la 1,22% din PIB. Deci, vorbim de circa 7-7,5% din PIB evaziune fiscală la nivelul ultimului an pentru care avem date, 2022″, spune Păun.
În ce domenii se regăsește evaziunea
Potrivit lui Cristian Păun, bugetul este păgubit anual de miliarde de lei din cauza contrabandei și a contrafacerilor. “Având în vedere că evaziunea fiscală cea mai mare este pe impozitele indirecte (TVA, accize), sectoarele cele mai importante sunt cele unde aceste impozite sunt mari și, deci, impactul fiscal este major: produsele din tutun, cosmetice, ceasuri, produse de lux. Evaziunea se face prin contrabandă și prin contrafacerea acestor produse, care sunt comercializate la negru.“, explică el.
Cristian Păun mai spune că numai din cauza contrabandei cu țigări, bugetul de stat a pierdut în ultimii 11 ani suma de 32 de miliarde de lei, iar recent autoritățile au anunțat că traficul cu produse contrafăcute s-a triplat în primele 9 luni din an, față de aceeași perioadă a anului trecut.
Iar când vine vorba de contrabandă și produse contrafăcute mai toată lumea se gândește la Portul Constanța. Este principala poartă pentru exporturile și importurile țării, iar în 2021, Europa Liberă scria că, potrivit specialiștilor, o treime din evaziunea fiscală din România are legătură cu portul Constanța.
În ciuda acestui fapt, un singur dosar instrumentat de DNA în Portul Constanța a fost finalizat cu condamnarea la închisoare a inculpaților, în toată istoria instituției, după cum rezultă dintr-o documentare realizată în toamna acestui an de G4Media.ro. În toți acești ani, DNA a trimis în judecată mai mulți inculpați, în alte dosare, dar aceștia fie au fost achitați, fie au primit fie pedepse cu suspendare sau dosarele trenează în instanță. Documentarea G4 Media a vizat exclusiv infracțiunile comise în Portul Constanța.
Pe de altă parte, Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al CFA România, a precizat că statul ar trebuie să se uite cu atenție și la contractele de muncă: “Pe TVA suntem campioni europeni la evaziune fiscală. De asemenea, avem peste 30% din forța de muncă, din contractele de muncă, cu salariul minim pe economie. Acolo e de fapt o economie gri. E nenatural un număr atât de mare de contracte de muncă pe pe salariul minim. Deci, și acolo probabil este este evaziune fiscală”, e de părere Codîrlașu.
Alte domenii sunt mai puțin “vinovate” de nivelul evaziunii, spune Cristian Păun: “Prin comparație cu sectorul produselor de tutun, evaziunea în sectorul serviciilor (HORECA, înfrumusețare, cabinete stomatologice etc.) este mult mai redusă, fapt reflectat și în structura economiei subterane din România (1,22% din PIB evaziune la impozitele pe venit față de 7,5% din PIB la evaziunea pe impozitele indirecte)”.
O altă estimare, făcută în 2017 de Consiliul Fiscal, plasa și agricultura în top: “Potrivit datelor Consiliului fiscal, sectorul agricol are a doua cea mai mare pondere din evaziunea fiscală totală din România, 9% sau aproximativ 1,7 miliarde Euro. Segmentul din agricultură în care acest tip de evaziune fiscală se manifestă cel mai puternic este cel al vânzării produselor agricole primare, mai ales cereale și legume-fructe. Producătorul vinde producția direct din câmp și aceasta ajunge la consumatorii finali la un preț de câteva ori mai mare, iar sumele nedeclarate între momentul cumpărării de către intermediar și vânzarea finală intră în evaziune. Agricultura este de asemenea afectată puternic de fenomenul muncii „la negru”, însă acesta este mai greu de cuantificat, în condițiile în care se practică pe scară largă agricultura de subzistență și munca familială, neremunerată”, scria într-o analiză PwC.
România, țara unde cash-ul este rege
România este printre primele zece țări din lume considerare dependente de plata în numerar, potrivit unui studiu făcut de Merchant Machine, o organizație din Marea Britanie.
Cu peste 70% din plăți efectuate în numerar, România este țara care se bazează cel mai mult pe numerar fizic. Aproape jumătate (42%) din populație nu are cont bancar și România are 64 de bancomate la 100 de mii de locuitori. România este urmată în clasament de Egipt și Kazahastan. Vecinii bulgari sunt pe locul al patrulea.
Pe de altă parte, în Norvegia, doar 3% din tranzacții se fac în numerar. Deși există doar 31,6 bancomate la 1 000 de adulți, cercetarea a arătat că 100% din populație deține un cont bancar.
România se situează pe locul al doilea în Uniunea Europeană, în ceea ce privește numărul celor care primesc salariul în numerar. Potrivit datelor furnizate de Banca Mondială pentru anul 2021, 24% dintre beneficiarii de salarii din România continuă să primească banii exclusiv în numerar. În plus, aceleași date arată că 31% dintre români nu au deschis un cont la o instituție bancară. Numărul românilor care preferă banii cash este în scădere față de 2014, când o treime dintre salariați își luau banii cash.
Mari mult, un raport al Băncii Mondiale arată că România era, în 2021, pe al doilea loc în Uniunea Europeană, după Bulgaria (27%), în ceea ce privește procentajul celor care primesc salariul în numerar, cu 24% dintre angajați care alegeau această formă de plată.
De asemenea, numerarul aflat în circulație în România continuă să crească de la o lună la alta. Potrivit Băncii Naționale a României, la 30 septembrie 2023, erau în afara sistemului bancar 109,271 miliarde de lei. Suma este în creștere cu 0,8% față de luna precedentă, august 2023, dar cu 9,1% mai mare decât la finele lunii septembrie 2022.
Cât contează cashul în lupta cu evaziunea
Obiectivul declarat al premierului Ciolacu a fost, atunci când a spus că trebuie micșorate limitele de plăți cash, reducerea evaziunii fiscale. Specialiștii consultați de Economedia nu cred că va atinge astfel această țintă.
Cristian Păun spun că “banii sunt un mijloc de schimb, nu un vehicul de evaziune fiscală. Evaziunea fiscală nu este încurajată de folosirea unui tip de ban sau altul (numerar vs. banii electronici). E o iluzie să credem că din acest motiv avem economie subterană sau evaziune în România. Desigur, existența unei economii paralele este facilitată, mai degrabă, de plățile în numerar și nu de plățile electronice. Dar lupta cu evaziunea fiscală nu se va încheia cu o victorie dacă suprimăm plățile în numerar. Nu este un panaceu magic la așa ceva. Va mai reduce din economia subterană, mai ales pe partea de evaziune fiscală, dar nu o va elimina semnificativ”.
Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al CFA România, crede că impunerea unor plafoane mai mici la plățile cash ar ajuta, teoretic, Fiscul pentru că “ANAF-ul are acces la tranzacțiile realizate prin sistemul financiar și ar vedea fluxurile, ar compara, să zicem, cu contractele de muncă pe care le vede și ar mai compara și cu situațiile financiare ale companiilor la care de asemenea are acces și ar putea deduce unde este risc de evaziune fiscală și ar merge în control, de exemplu”.
Gabriel Biriș: “La șpăgi e folosit numerarul cel mai mult”
L-am întrebat pe și Gabriel Biriș, fost secretar de stat în ministerul de Finanțe, în ce domenii din economie este folosit cel mai mult numerarul, în agricultură, în Horeca, etc?
Răspunsul lui: “La șpăgi e folosit numerarul cel mai mult. Vorbesc foarte serios. În viața reală nu prea mai sunt plăți mari cash, iar asta cu plafoanele de cash e degeaba. Și să nu uităm că noi avem din 2015 plafoane de cash și n-au ajutat la nimic. Toate măsurile care s-au luat s-au luat împotriva celor care oricum declară, pentru că dacă vorbim de evaziune, pe bune, evaziunea nu se face prin plată cash, se face cu neemiterea de factură și de bon”.
Gabriel Biriș mai spune că, teoretic, pentru doar 7-8 la sută din TVA-ul din consum nu se emite bon, însă România se menţine pe primul loc între statele membre ale Uniunii Europene la neîncasarea TVA, cu un deficit estimat la 36,7% la nivelul anului 2021, în scădere uşoară de la 37,3% în 2020, potrivit unui raport recent al Comisiei Europene. El crede că diferența vine din neplata de TVA de către firme: “Este clar că diferența nu vine B2C (business to consumer), vine din B2B (Business to business). Asta înseamnă că cineva fură foarte mult și nu e deranjat. Că dacă noi în B2B, ne apucăm noi doi să facem o șmecherie, să furăm niște TVA, în maxim două luni ne saltă. Cash-ul nu există în ecuația asta pentru că plățile informale, adică banii negri, circulă oricum. Nu prin limitări de cash nu se reduce evaziunea.”
România, campioana europeană a pierderilor din TVA
România domină clasamentul neîncasării de TVA la nivelul Uniunii Europene de peste 20 de ani. Deficitul de încasare a TVA (VAT Gap) înregistrat în statele membre UE este un indicator calculat de Comisia Europeană ca diferenţa dintre veniturile din TVA preconizate a fi încasate şi cele efectiv încasate la bugetele statelor. România continuă să fie campioană incontestabilă la pierderile din TVA, cu 9 miliarde de euro în 2021.
Potrivit unei analize a PwC, dacă raportăm această sumă la deficitul bugetar al ţării din acelaşi an, de 80 miliarde de lei, observăm că jumătate din acesta ar fi putut fi teoretic acoperit dacă TVA ar fi fost colectată la nivelul la care reuşesc Olanda sau Finlanda. România a fost urmată de urmată de Malta (25,7%), Grecia (17,8%) şi Lituania (14,5%). Cele mai reduse deficite au fost înregistrate în Ţările de Jos (minus 0,2%), Finlanda (0,4%), Spania (0,8%), Estonia (1,4%) şi Slovenia (2%). Bulgaria și-a ratat ținta cu doar 4,9%, adică în bugetul său nu au ajuns 347 de milioane de euro.
Gabriel Biriș, fostul secretar de stat în ministerul finanțelor, are și o soluție pentru îmbunătățirea încasărilor – taxarea inversă: “Se poate face ceva în contextul în care, se pare că nu putem reduce furtul prin metode administrative, cel mai probabil din cauze ce țin de corupția profundă din sistemul de colectare? Evident că se poate, se și știe cum: prin generalizarea taxării inverse, măsură care este permisă, în anumite condiții statuate în Directiva UE 2018/1695. Dar, din nou: se poate dar, nu se face, România considerând că nu îndeplinește condițiile (nu știm care sunt argumentele, ANAF nepublicând niciun studiu cu privire la structura GAP-ului!), ceea ce este imposibil, în contextul în care estimările noastre arată că cel puțin 80% din GAP vine din operațiuni în B2B, nicidecum în B2C…”
În 2020, România a avut de asemenea cel mai mare deficit de încasare a TVA, dar primele estimări pentru 2022 sugerează o îmbunătăţire a situaţiei TVA, anunţă Comisia Europeană. Estimările rapide indică o scădere a deficitului de încasare a TVA în 2022 cu aproximativ 1,5 puncte procentuale (pp).
În ceea ce privește decizia coaliției de guvernare de a renunța la noile plafoane ale plăților în numerar, profesorul Cristian Păun crede că aceasta a fost luată cu gândul la voturi: “Este o bâlbâială care nu ar fi trebuit să se întâmple. Experimentele aceastea sociale sunt foarte costisitoare. Este consecința clară a refuzului de a dialoga, de a dezbate, de a asculta contra-argumentele fiecărei părți, de a cântări aceste argumente și abia apoi de a decide. S-a vrut ceva complex, sofisticat dar care, până la urmă, s-a transformat într-un mare haos. Este clar că nu a fost pregătită suficient de bine măsura și nici nu au fost anticipate toate consecințele ei. Iar costul electoral a devenit evident”.
Citește și: