Piața tichetelor are șanse să marcheze, în 2024, un record istoric, de peste 7 miliarde de euro, cu condiția ca statul să ofere predictibilitate fiscală, susține o analiză Frames. Aceasta menționează că tichetele de masă au ajuns să reprezinte, în 2024, unul dintre puținele instrumente eficiente în lupta cu inflația care erodează tot mai mult puterea de cumpărare.
Începând cu 1 ianuarie 2024, valoarea tichetelor de masă a crescut de la 35 la 40 de lei, astfel că, pentru cei care au normă întreagă de muncă, acestea asigură un venit suplimentar de 880 lei.
Cei de la Frames susțin că acasta este una dintre puținele măsuri menite să susțină puterea de cumpărare a angajaților, într-un an în care inflația va continua să fie la un nivel ridicat, de 6% (conform prognozei bugetare), iar creșterile salariale vor fi, în multe domenii, sub acest procent.
,,În sectorul bugetar, statul va oferi o creștere salarială de 5%, în marea majoritate a sectoarelor, iar în economia privată sunt foarte puține companii care vor oferi angajaților creșteri salariale peste nivelul inflației’’, afirmă analiștii Frames.
Potrivit unei analize realizate de compania de consultanță, valoarea programului de tichete de masă ar putea depăși, în acest an, 31,68 miliarde de lei, luând în calcul o medie de 40 de lei/tichet/22 de zile pe lună.
,,Sunt peste 3 milioane de beneficiari care își vor putea vedea veniturile mai mari cu 880 de lei, în cazul unei norme complete de muncă. Adăugați și valoarea tichetelor cadou, a celor de studii, vacanță și a celorlalte tipuri de tichete și am putea ajunge, în 2024, la un stimul de peste 35 miliarde de lei, adică aproape 7 miliarde de euro. E un pas semnificativ pentru susținerea puterii de cumpărare în condițiile în care, să nu uităm, consumul reprezintă principalul motor al economiei’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
În condițiile în care în acest an, pe fondul provocărilor generate de creșterea taxelor și mai ales de inflație, multe dintre firme nu își vor permite să crească salariile, tichetele se anunță a fi o variantă optimă pentru a-și fideliza angajații.
O cercetare realizată de Frames, la finele anului trecut, arăta că 66,7% dintre managerii intervievați declarau că vor suporta din bugetul propriu (al firmelor) taxarea cu 10% a tichetelor de masă, măsură intrată în vigoare la 1 ianuarie 2024
,,E un semnal important care arată că firmele își doresc să își protejeze angajații în fața efectelor creșterii taxelor și a inflației, iar tichetele reprezintă un instrument eficace, în condițiile în care taxele salariale sunt în continuare foarte mari raportat la media regională’’, arată analiza.
Piața tichetelor are șanse să crească semnificativ în următorii ani, în condițiile în care sunt peste 1,5 milioane de angajați care încă nu beneficiază de aceste forme de susținere financiară.
,,Dincolo de taxarea de 10% a tichetelor, de la 1 ianuarie, sperăm să nu mai vedem alte artificii fiscale, pentru că orice decizie de creștere a taxelor va determina tot mai multe companii să renunțe la a oferi tichete angajaților”, transmit reprezentanții Frames. Potrivit rezultatelor Barometrul de opinie în rândul investitorilor, dezvoltat de Frames în perioada 8-10 decembrie 2023, la care au răspuns 1082 de antreprenori, manageri și angajați cu funcții de răspundere din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente, Materii prime, Energie, FMGC sau Turism, 52,6% dintre investitori au declarat că vor pune la dispoziția angajaților variante de beneficii extrasalariale, în încercarea de a securiza forța de muncă.
66,7% dintre firme vor oferi, în primul rând, tichete de masă, urmate de tichetele cadou, voucherele de vacanță, cursurile de pregătire și pachetele de servicii de sănătate și sport.
În România, potrivit unui studiu de percepţie privind biletele de valoare, derulat de Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete (APET), tichetele de masă sunt cel mai apreciat beneficiu extrasalarial oferit angajatilor.
Conform unui Studiu realizat de Academia Română, fiecare leu acordat în tichete de masă aduce încasări bugetare suplimentare de 40 de bani, iar pentru fiecare leu de contribuţii sociale scutite de la plată sunt injectaţi în economia locală aproape 4 lei.
Alternativa la plafonarea adaosului comercial
Potrivit analiștilor de la Frames, Guvernul are datoria de a rezolva și problema adaosurilor comerciale la produsele alimentare de bază, acolo unde, dincolo de ieftinirile conjuncturale, am asistat la efecte nedorite, precum creșterea importurilor de alimente de bază.
,,Plafonarea adaosului a adus efecte pozitive pentru populația săracă, dar a creat efecte negative în sectorul agroalimentar. Cred că statul ar trebui să se decidă în privința acestui program – dacă îl va prelungi sau îl va transforma într-un alt instrument de protecție socială.
O soluție optimă ar putea fi acordarea unor tichete sociale dedicate exclusiv achiziției de alimente de bază, mai cu seamă că infrastructura cardurilor sociale există deja’’, a mai spus Negrescu.
Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor de la Registrul Comerțului, Ministerului Finanțelor, REVISAL, CNP, FMI, SNAP, Eurostat și surse proprii. Opiniile și estimările financiare legate de dinamica pieței aparțin companiei de consultanță.