Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Guvernul a alocat din fondul de rezervă aproape 25 miliarde lei în acest an, în contextul în care a decis să nu facă o rectificare bugetară, potrivit datelor analizate de Economedia. Spre comparație, în anii trecuți, în care au fost făcute rectificări bugetare, alocările din fondul de rezervă au fost considerabil mai mici, de 4,6 miliarde lei în 2021 și 3,6 miliarde lei în 2022. Astfel, sumele alocate anul acesta sunt deja de 6-7 ori mai mari decât cele alocate anii trecuți, în contextul în care mai este încă o lună până la finalul anului și nu este clar dacă va exista în cele din urmă o rectificare bugetară.
În mod normal, pe parcursul anului erau făcute una-două rectificări bugetare. Rectificările bugetare sunt importante pentru redistribuirea banilor de la un minister la altul sau de la un capitol de cheltuieli la altul, în cazul în care anumite ministere nu au performat și nu au reușit să cheltuie banii, în timp ce altele au depășit programul de cheltuieli, au finalizat mai repede anumite proiecte sau ele s-au dovedit a fi mai scumpe. Rectificarea era, totodată, verificată de instituții și autorități independente, precum Banca Națională sau Consiliul Fiscal.
Acum, în lipsa unei rectificări, Guvernul face transferuri și acoperi cheltuieli urgente prin fondul de rezervă. În teorie, fondul de rezervă ar trebui să fie un instrument folosit pentru cheltuieli neașteptate. În schimb, în practică, fondul de rezervă se folosește pentru cheltuieli discreționare și nu există criterii privind necesitatea unor alocări în detrimentul altora, dar nici există predictibilitate în ceea ce ține de alocări și nici de suplimentări. Totodată, alocările făcute prin fondul de rezervă nu mai pot fi verificate la fel ca rectificarea. Consiliul Fiscal a avertizat în nenumărate rânduri că Fondul de Rezervă la dispoziția Guvernului este folosit discreționar.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Datele analizate de Economedia arată că, din 8 septembrie, de când Guvernul a început să facă alocări din fondul de rezervă, și până joi, 23 noiembrie, Guvernul a alocat din acest instrument suma de 10,8 miliarde lei.
Iar numai în ședința de Guvern de joi, 23 noiembrie, Guvernul a alocat suma record de 13,6 miliarde lei din fondul de rezervă. Banii au mers către domenii precum educație, sănătate sau drepturile de asistență socială, inclusiv pentru fondurile necesare plății pensiilor, potrivit ministrului Finanțelor Marcel Boloș. Ministerul Muncii a primit cei mai mulți bani, circa 2,78 miliarde lei.
„Guvernul a alocat din fondul de rezervă suma de 13,6 miliarde lei pentru domenii precum educație, sănătate sau drepturile de asistență socială, inclusiv pentru fondurile necesare plății pensiilor. Mecanismul fondului de rezervă bugetare a fost adoptat în contextul în care ținta noastră de deficit bugetar de 4,4% din PIB este prevăzută în programul de convergență și este un angajament extrem de serios asumat față de Comisia Europeană. În acest context, controlul asupra ceea ce înseamnă cheltuirea de fonduri din bugetul de stat trebuie să fie unul corespunzător, în care prioritate să aibă cheltuielile de funcționare ale statului, dar și finalizarea proiectelor de investiții cu finanțare din fonduri europene. Știm că în politica de coeziune, în perioada de programare 2014-2020, sunt alocați 24 miliarde de euro p care România trebuie să le absoarbă până pe 31 decembrie 2023. Prioritatea în finanțare și în implementarea de proiecte o constituie aceste tipuri de investiții”, a declarat Marcel Boloș.
O mare parte din banii alocați din fondul de rezervă au mers către plăți de salarii sau pensii. Cu toate acestea, au avut loc și suplimentări ale bugetelor SRI, SIE sau al Administrației Prezidențiale.
Reamintim că, Consiliul Fiscal, instituție condusă de Daniel Dăianu, critica la începutul lui noiembrie, într-o amplă opinie, legea privind măsurile fiscale și ordonanțele privind reducerile de cheltuieli publice, spunând că, deși ele sunt un prim pas către echitate și o reformă mai amplă, ele sunt insuficiente și sunt făcute intempestiv, netransparent, duc la neplăți de facturi ale proiectelor deja implementate, duc la cheltuirea arbitrară și discreționară a fondurilor publice, iar unele dintre ele vor afecta mersul economic al României în perioada următoare și vor face ajustarea fiscală mai dificilă în 2024, după cum a scris Economedia aici. Consiliul Fiscal susține că „este de înțeles demersul de a restrânge cheltuieli, de a utiliza mai bine banul public, având în vedere dimensiunea deficitului bugetar care se conturează în 2023”. Din evaluări ale Consiliului Fiscal, acest deficit, ajuns la 3,55% pe primele 9 luni ale anului în curs, ar atinge cca. 6,5% din PIB (în termeni cash), în 2023, în lipsa acțiunilor de corecți.