ANALIZĂ Guvernul a împărțit din Fondul de rezervă aproape 25 miliarde lei, în acest an, 6-7 ori mai mult decât în anii trecuți

Guvernul a alocat din fondul de rezervă aproape 25 miliarde lei în acest an, în contextul în care a decis să nu facă o rectificare bugetară, potrivit datelor analizate de Economedia. Spre comparație, în anii trecuți, în care au fost făcute rectificări bugetare, alocările din fondul de rezervă au fost considerabil mai mici, de 4,6 miliarde lei în 2021 și 3,6 miliarde lei în 2022. Astfel, sumele alocate anul acesta sunt deja de 6-7 ori mai mari decât cele alocate anii trecuți, în contextul în care mai este încă o lună până la finalul anului și nu este clar dacă va exista în cele din urmă o rectificare bugetară.

În mod normal, pe parcursul anului erau făcute una-două rectificări bugetare. Rectificările bugetare sunt importante pentru redistribuirea banilor de la un minister la altul sau de la un capitol de cheltuieli la altul, în cazul în care anumite ministere nu au performat și nu au reușit să cheltuie banii, în timp ce altele au depășit programul de cheltuieli, au finalizat mai repede anumite proiecte sau ele s-au dovedit a fi mai scumpe. Rectificarea era, totodată, verificată de instituții și autorități independente, precum Banca Națională sau Consiliul Fiscal.

Acum, în lipsa unei rectificări, Guvernul face transferuri și acoperi cheltuieli urgente prin fondul de rezervă. În teorie, fondul de rezervă ar trebui să fie un instrument folosit pentru cheltuieli neașteptate. În schimb, în practică, fondul de rezervă se folosește pentru cheltuieli discreționare și nu există criterii privind necesitatea unor alocări în detrimentul altora, dar nici există predictibilitate în ceea ce ține de alocări și nici de suplimentări. Totodată, alocările făcute prin fondul de rezervă nu mai pot fi verificate la fel ca rectificarea. Consiliul Fiscal a avertizat în nenumărate rânduri că Fondul de Rezervă la dispoziția Guvernului este folosit discreționar.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Datele analizate de Economedia arată că, din 8 septembrie, de când Guvernul a început să facă alocări din fondul de rezervă, și până joi, 23 noiembrie, Guvernul a alocat din acest instrument suma de 10,8 miliarde lei.

Iar numai în ședința de Guvern de joi, 23 noiembrie, Guvernul a alocat suma record de 13,6 miliarde lei din fondul de rezervă. Banii au mers către domenii precum educație, sănătate sau drepturile de asistență socială, inclusiv pentru fondurile necesare plății pensiilor, potrivit ministrului Finanțelor Marcel Boloș. Ministerul Muncii a primit cei mai mulți bani, circa 2,78 miliarde lei.

„Guvernul a alocat din fondul de rezervă suma de 13,6 miliarde lei pentru domenii precum educație, sănătate sau drepturile de asistență socială, inclusiv pentru fondurile necesare plății pensiilor. Mecanismul fondului de rezervă bugetare a fost adoptat în contextul în care ținta noastră de deficit bugetar de 4,4% din PIB este prevăzută în programul de convergență și este un angajament extrem de serios asumat față de Comisia Europeană. În acest context, controlul asupra ceea ce înseamnă cheltuirea de fonduri din bugetul de stat trebuie să fie unul corespunzător, în care prioritate să aibă cheltuielile de funcționare ale statului, dar și finalizarea proiectelor de investiții cu finanțare din fonduri europene. Știm că în politica de coeziune, în perioada de programare 2014-2020, sunt alocați 24 miliarde de euro p care România trebuie să le absoarbă până pe 31 decembrie 2023. Prioritatea în finanțare și în implementarea de proiecte o constituie aceste tipuri de investiții”, a declarat Marcel Boloș.

O mare parte din banii alocați din fondul de rezervă au mers către plăți de salarii sau pensii. Cu toate acestea, au avut loc și suplimentări ale bugetelor SRI, SIE sau al Administrației Prezidențiale.

Reamintim că, Consiliul Fiscal, instituție condusă de Daniel Dăianu, critica la începutul lui noiembrie, într-o amplă opinie, legea privind măsurile fiscale și ordonanțele privind reducerile de cheltuieli publice, spunând că, deși ele sunt un prim pas către echitate și o reformă mai amplă, ele sunt insuficiente și sunt făcute intempestiv, netransparent, duc la neplăți de facturi ale proiectelor deja implementate, duc la cheltuirea arbitrară și discreționară a fondurilor publice, iar unele dintre ele vor afecta mersul economic al României în perioada următoare și vor face ajustarea fiscală mai dificilă în 2024, după cum a scris Economedia aici. Consiliul Fiscal susține că „este de înțeles demersul de a restrânge cheltuieli, de a utiliza mai bine banul public, având în vedere dimensiunea deficitului bugetar care se conturează în 2023”. Din evaluări ale Consiliului Fiscal, acest deficit, ajuns la 3,55% pe primele 9 luni ale anului în curs, ar atinge cca. 6,5% din PIB (în termeni cash), în 2023, în lipsa acțiunilor de corecți.