ANALIZĂ. Guvernul își reintroduce plafoane de cheltuieli cu pensiile și salariile bugetarilor, după ce a „negociat” 2 ani să scoată din PNRR plafonul la pensii

După întreaga butaforie politică din 2021 și 2022 cu renegocierea PNRR și scoaterea celebrului plafon de 9,4% din PIB aferent cheltuielilor cu pensiile, Guvernul Ciolacu reintroduce acum plafoane pentru cheltuielile cu salariile bugetarilor, pensii și alte cheltuieli de natura asistenței sociale pentru următorii 7 ani. Planul pe 7 ani pentru ajustarea deficitului bugetar introduce anumite limite bugetare exprimate ca procent din PIB pentru aceste categorii de cheltuieli, cele mai mari ale bugetului de stat.

• 8 din 10 lei intrați la buget sub formă de venituri fiscale se duc deja pe salariile din sectorul public, pensii și alte cheltuieli de natura asistenței sociale, ceea ce complică consolidarea fiscal-bugetară.

România este în procedură de deficit excesiv încă din martie 2020, după ce deficitul bugetar pe 2019 a fost împins la 4,3% din PIB. În martie 2020, țara noastră s-a angajat să aibă deficit de sub 3% din PIB la final de 2024. Din cauza populismului și a ieșirii de sub control a cheltuielilor bugetare, ne îndreptăm defapt în 2024 către un deficit bugetar istoric pentru o perioadă fără criză economică, respectiv un deficit de 8% din PIB, care ne obligă să convenim un nou acord de revenire în regulile europene.

• Citește aici despre cine a îndatorat România și cum a ajuns țara noastră să împrumute o sumă record pentru acoperirea necesităților bugetare.

Așa-numitul plan fiscal structural pe termen mediu (2025-2031), pe care România l-a trimis Comisiei Europene, vizează reducerea deficitului bugetar printr-o reformă fiscală cu impact moderat asupra veniturilor bugetare (+1,1% din PIB din majorări de taxe), eficientizarea administrației fiscale (+0,5 din PIB venituri bugetare) și prin reducerea cheltuielilor statului cu 6% din PIB până în 2031, de la 41,9% în 2024 la 35,9% în 2031. Această reducere se bazează pe o ținere sub control a ritmului cu care cresc cheltuielile bugetare în următorii 7 ani. Pentru asta, planul trimis Comisiei conține o serie de ținte-limită pentru cheltuieli.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Vizate în special aici sunt cheltuielile cu salariile bugetarilor, exprimate ca procent din PIB, care ar urma să scadă de la o pondere de 9,3% din PIB în 2024 la 8,3% în 2031, precum și cheltuielile cu pensiile și alte beneficii de natura asistenței sociale. Acestea din urmă ar trebui să scadă de la o pondere de 12,7% din PIB în 2025 la 10,7% în 2031. Vorbim nu doar despre cheltuielile cu pensiile, ci despre o limită pentru toate cheltuielile cu asistența socială, din care mare parte sunt, într-adevăr, pensii.

Pentru fiecare an până în 2031 există însă alte ținte care nu pot fi, în teorie, depășite.

• O referire directă apare în documentul Ministerului Finanțelor: „Reforma sistemului de salarizare în sectorul public va avea în vedere încadrarea în plafoanele de cheltuieli de personal avute în vedere la stabilirea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar pentru perioada de prognoză 2025-2031”

• Totodată, la pagina 26 din documentul MF, aceste plafoane apar cu titulatura de „limite” de cheltuieli: „Creșterile salariale determinate de aplicarea legii salarizării unice se vor implementa în funcție de traiectoria de ajustare a deficitului bugetar și în limita cheltuielilor de personal prevăzute în planul bugetar-structural”
• Amintim că veniturile bugetare extraordinare obținute din inflația galopantă a anilor 2021-2022 au fost cheltuite în totalitate de guvernele anterioare, în ciuda faptului că România se angajase deja să facă o consolidare fiscală-bugetară până la final de 2024.

Aceste plafoane exprimate ca procente din PIB sunt parte din așa-numita traiectorie de ajustare a cheltuielilor nete. Conform recomandării Comisiei Europene din iunie 2024, România trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor primare nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public către valoarea de 3% din PIB.

Această componentă de control cu traiectorie a cheltuielilor nete înseamnă oricum o plafonare a cheltuielilor bugetare, pe orizontul planului, din moment ce România se angajează să respecte o anumită traiectorie. Această traiectorie se bazează pe un scenariu macroeconomic de bază, care este însă doar pe hârtie și supus acțiunii diferitelor șocuri externe sau evoluții interne.

În noul cadru fiscal-bugetar al UE există prin urmare atât o clauză derogatorie generală (în cazul unei recesiuni economice grave în zona euro sau în UE), cât și o clauză derogatorie națională (în cazul în care există circumstanțe excepționale, aflate în afara controlului statului membru, care au un impact major asupra finanțelor publice).

Vorbim practic despre un plan fiscal cu aplicare îndelungată în timp, cu o traiectorie strictă a cheltuielilor primare nete și cu un cont de control pentru consemnarea derapajelor și abaterilor de la traiectorie. Pe lângă această traiectorie a cheltuielilor nete vorbim și despre o serie de ipoteze economice pe care se bazează traiectoria cheltuielilor și o listă de măsuri bugetar-structurale planificate pentru ajungerea la sub 3% din PIB.

În cazul unor șocuri economice și activării uneia dintre clauzele derogatorii, Consiliul UE stabilește o perioadă limită de un an, care poate fi prelungită de mai multe ori, în care statele membre se pot abate de la traiectoria cheltuielilor nete. În această perioadă, în așa-numitul cont de control nu vor fi înregistrate abateri.

La baza proiectării cheltuielilor bugetare pentru perioada 2025-2031, prima ipoteză din documentul Finanțelor este: „Reducerea graduală ca procent în PIB a cheltuielilor de personal de la nivelul de 9,3% din PIB în anul 2025 la 8,3% din PIB în anul 2031, acest lucru fiind posibil printr-o puternică moderare a creșterii cheltuielilor de personal fără a depăși limitele de cheltuieli de personal care sunt prevăzute în plan pentru perioada de prognoză 2025-2031 precum și cu respectarea legislației privind responsabilitatea fiscal-bugetară, introducerea indicatorilor de performanță în domeniul salarizării, normativelor de cheltuieli, dar și prin restructurarea sistemului de facilități acordate anumitor categorii de personal din sectorul public. Această moderare a creșterii cheltuielilor de personal este necesară ca urmare a creșterilor salariale care au fost acordate în sectorul public în anul 2024”.

Cum funcționează noua arhitectură de reguli fiscal-bugetare UE

Noul cadru de guvernanță economică al UE, aprobat în 29 aprilie 2024, păstrează ca referințe principale cele două reguli propuse în Tratatul de la Maastricht: un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB și o datorie publică sub 60% din PIB. În scopul simplificării regulilor și al creșterii transparenței, noul cadru propune un indicator operațional unic – traiectoria cheltuielilor nete – care să asigure menținerea celor două referințe în limite.

• Cheltuielile nete sunt definite ca fiind cheltuielile publice din care sunt excluse cheltuielile cu dobânzile, măsurile discreționare privind veniturile, cheltuielile aferente programelor UE care sunt acoperite integral de venituri din fondurile UE, cheltuielile naționale cu cofinanțarea programelor finanțate de UE, elementele ciclice ale cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj, măsurile cu caracter excepțional, precum și alte măsuri temporare.

Pe baza traiectoriei cheltuielilor nete, fiecare stat membru își asumă un plan bugetar-structural pe termen mediu care include reforme și investiții și promovează o politică fiscală solidă.

După cum arată Consiliul Fiscal, în fiecare an, statele membre prezintă Comisiei Europene un raport privind progresele înregistrate în aplicarea planurilor bugetar-structurale. Comisia monitorizează progresele înregistrate de fiecare stat membru și, mai ales, respectarea traiectoriei cheltuielilor nete și a reformelor și investițiilor care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare de la 4 la 7 ani.

În acest scop, Comisia creează un cont de control în care vor fi evidențiate abaterile cumulate de la traiectorie: pe debit vor fi înregistrate abaterile de cheltuieli care sunt peste traiectorie, iar pe credit, abaterile de cheltuieli care sunt sub traiectorie.