1125 de proiecte de unități de cazare sunt în diverse stadii de lucru – de la proiectare la execuție – la nivel național, arată datele din luna mai a platformei IBC Focus, care monitorizează șantiere la nivel național. Analiștii spun că turismul s-a redresat încă de anul trecut, după lovitura pandemiei. Chiar și în acest început de an, numărul de sosiri în unități turistice a crescut ușor, dar gradul de ocupare ajunge abia la 24%.
În 2024 au fost identificate un total de 1125 de unități de cazare – hoteluri, pensiuni, vile turistice, în diverse stadii de dezvoltare, arată HotelInvest, platformă specializată pe sectorul HoReCa a consultanților de la IBC. Aceste proiecte însumează o suprafață de 3,30 milioane de metri pătrați și o valoare estimată a investițiilor de aproximativ 10,96 miliarde lei.
În ceea ce privește distribuția geografică a acestor investiții, județul Constanța se distinge în fruntea listei, cu un număr semnificativ de 195 de proiecte. Urmează apoi județele Cluj, cu 78 de proiecte, și Bihor, cu 74 de proiecte. Această distribuție relevă un interes pentru dezvoltarea unităților de cazare, atât în zonele turistice consacrate, cât și în cele mai puțin cunoscute, spun consultanții.
“Analiza cuprinzătoare a pieței de unități de cazare la începutul anului 2024 evidențiază un potențial semnificativ de creștere și dezvoltare în acest sector în România”, spun reprezentanții IBC Focus.
Segmentul de lux: 13 hoteluri “în pipeline” pe următorii 5 ani
Sectorul superior de piață își va îmbogăți oferta la nivel național, dar într-un ritm timid. Brandurile de retail de lux au investit peste 6 miliarde de euro în achiziții imobiliare în 2023, arată cea mai recentă ediție a raportului Global Luxury Retail al Savills, în timp ce în România piața de retail de lux se conturează timid, spun consultanții. Până în 2028, în România urmează să sa inaugureze 13 noi hoteluri de cinci stele, inclusiv mărci precum Mondrian, Hyatt și Kempinski.
Sosirile turiștilor au crescut ușor în primele luni ale anului
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în primele patru luni ale anului, au însumat 3,368 milioane de persoane, în creștere ușoară, cu 1,9% faţă de aceeași perioadă a anului trecut, conform celor mai recente date ale INS. Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 82,3%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat doar 17,7%. Durata medie a şederii în această perioadă a fost de 1,8 zile la turiştii români, iar la turiştii străini 2,2 zile.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică a fost de 23,4% pe total structuri de cazare turistice. Pe judeţe, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare a înregistrat valori mai mari în: Municipiul Bucureşti (590,8 mii persoane), Braşov (425,3 mii persoane) și Prahova (180,5 mii persoane). Pe țări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din: Italia (70,7 mii persoane), Germania (54,0 mii persoane) și Regatul Unit (36,8 mii persoane).
Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de 3,917 milioane de persoane.
Turismul s-a redresat după lovitura pandemiei. Următoarea provocare: Piața muncii
Numărul de turişti români care s-au cazat în structurile hoteliere din România a ajuns la aproape 7 milioane, în 2023, foarte aproape de nivelurile record şi peste media din anii de dinaintea pandemiei, arată o analiză Colliers, publicată în primul trimestru al anului. În acest context, sectorul hotelier a continuat să se redreseze, cu o creştere susţinută a turismului de agrement. Totodată, în vara anului 2023, nivelul traficului aerian de pasageri l-a depăşit pe cel din 2019, stabilind noi recorduri atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe mari din ţară. În următorii doi ani sunt aşteptate peste 20 de deschideri importante în România, totalizând aproape 2.000 de camere. În aceste condiții, forța de muncă va fi o problemă. “Chiar şi fără a lua în calcul incertitudinile economice, hotelurile locale întâmpină obstacole din ce în ce mai mari, de la lipsa forţei de muncă (peste 10% dintre angajaţii hotelurilor centrale din Bucureşti sunt din străinătate, în special din Asia de Sud) până la schimbări semnificative ale costurilor de operare, precum cele din 2022, pe fondul creşterii preţurilor la energie. Dar, în general, viitorul pe termen lung se anunţă promiţător, ceea ce explică valul susţinut de proiecte noi”, conform cercetării. Menționăm aici că, potrivit INS, sectorul HoReCa este în statistici cel cu cele mai mici salarii medii.