Analiză în piața imobiliară: Prețurile cerute de proprietari au crescut cu 8% în primul trimestru față de aceeași perioadă din 2023/ Cât poți negocia prețul în funcție de oraș?

În primul trimestru din 2024, prețurile cerute pentru locuințe, la nivel național, au înregistrat un avans de circa 8% față de intervalul similar din 2023, media ajungând la 1.563 euro/mp util, potrivit datelor analizate de platforma Imobiliare.ro. Proprietarii din Brașov și cei din Iași sunt mai puțin dispuși să lase la preț față de cei din Cluj-Napoca sau Timișoara: dacă în primele orașe discutăm despre o marjă de negociere de 2,4%, în cele două mari centre regionale din vestul țării aceasta ajunge la 3,5%.

Conform analizei trimestriale, față de aceeași perioadă a anului trecut, tranzacțiile și-au continuat creșterea (+5,4%), iar cererea pentru proprietăți rezidențiale se îndreaptă spre nivelul anilor buni (+3%), în detrimentul chiriilor. “Totuși, acest moment de revenire nu este lipsit de provocări, care pe de-o parte vin din factori externi pieței (instabilitatea geopolitică se accentuează cu cel mai recent episod în Orientul Mijlociu, impredictibilitatea fiscală, având în vedere că avem alegeri în fața noastră), cât și interne – scăderea continuă a ofertei pe nou în ultimii ani”, a declarat Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

În primul trimestru din 2024 a fost vizibil un avans cu circa 8% în prețului mediu solicitat la nivel național pentru proprietățile rezidențiale, dacă ne raportăm la intervalul similar din 2023, până la valoarea de 1.563 euro/mp util.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Cel mai scump oraș pentru cumpărători este Cluj-Napoca. Aici, prețul mediu solicitat pentru locuințele scoase la vânzare a ajuns la 2.631 euro/mp util în trimestrul I. Brașovul ocupă poziția secundă în clasamentul național cu o medie de 1.789 euro/mp util, în timp ce Bucureștiul se află abia pe locul al cincilea cu 1.578 euro/mp util.

Cum se negociază?

“Proprietarii și dezvoltatorii nu sunt dispuși, de cele mai multe ori, să facă discounturi semnificative, fie din cauza propriilor costuri, fie pentru că au un anumit atașament de ordin emoțional față de locuința respectivă. Desigur, nu discutăm aici despre situații speciale precum cele în care se dorește accelerarea procesului de vânzare sau cele în care discutăm de pachete destinate investitorilor, ce includ mai multe proprietăți”, arată analiza Imobiliare.ro.  Marja de negociere – calculată ca diferență procentuală dintre prețul de tranzacționare și ultimul preț solicitat cumpărătorului – este, în realitate, destul de mică în principalele orașe din țară. Proprietarii din Brașov și din Iași, de exemplu, sunt mai puțin dispuși să lase la preț față de cei din Cluj-Napoca sau Timișoara. Dacă în primele orașe discutăm despre o marjă de negociere de 2,4%, în cele două mari centre regionale din vestul țării aceasta ajunge la 3,5%, potrivit datelor analizate de Imobiliare.ro.

Pe piața rezidențială bucureșteană se întâlnea la începutul acestui an o marjă de negociere de 3,9%, în timp ce în cazul proprietarilor din Constanța observăm că aceasta atinge cel mai înalt nivel în rândul marilor orașe, de 4,2%.

“Interesul cumpărătorilor se menține la un nivel bun la începutul acestui an, oferta de case și apartamente disponibile la nivelul pieței fiind însă limitată. Dacă luăm în considerare actualele condiții de pe piața de creditare și perspectivele favorabile care se întrevăd pe termen mediu la nivelul acesteia, putem spune că ne putem aștepta să vedem noi majorări ale prețurilor locuințelor în următoarea perioadă”, susțin reprezentanții Imobiliare.ro.

“Odată cu revenirea cererii, prețurile proprietăților imobiliare sunt în creștere. Mai mult, o presiune suplimentară este generată de scăderea ofertei, ceea ce nu doar poate, ci cu siguranță va pune presiune pe prețuri, mai ales că momentul mult așteptat al scăderii dobânzilor este aproape. Aceste lucruri, coroborate cu apetitul nestăvilit pentru statutul de proprietar, riscă să îi țină în continuare pe cumpărătorii needucați în zona dezvoltărilor cu compromis – la nivel de calitate, locație, suprafețe – și a proiectelor de periferie, multe și ieftine, a căror valoare nu doar că nu va crește în timp, ci va rămâne absolut derizorie. Atenție la compromisul prețului! Capitala este plină de astfel de exemple care, de altfel, explică în mare măsură de ce Bucureștiul este depășit de Cluj-Napoca, Brașov și în curând de toate orașele secundare, deși are cartiere întregi cu un preț mediu de aproape 3.000 euro/mp”, a declarat  Crainic.

Ce caută cumpărătorii? Principalele tendințe pe piața rezidențială

În primele trei luni ale acestui an mulți dintre cumpărători și-au îndreptat atenția, prioritar, asupra locuințelor noi, finalizate începând cu 2020, arată datele Imobiliare.ro. Piața veche câștigă însă teren în multe dintre marile orașe.

Pentru fiecare casă veche din București sau apartament situat într-un bloc construit înainte de 2020 au existat doi potențiali cumpărători în piață, în timp ce pentru fiecare locuință nouă din Constanța patru potențiali cumpărători și-au arătat interesul.

Singurul mare oraș în care oferta la vânzare a crescut la începutul anului a fost Brașovul. Cumpărătorii au avut de ales din 6.100 de case și apartamente, cu 2% mai multe față de începutul anului trecut. La polul opus s-a aflat Capitala, unde oferta de locuințe a scăzut cu aproape 20%. Chiar și în aceste condiții, Bucureștiul nu are rival la nivel național. Dintr-un total de 88.900 de case și apartamente listate la vânzare în cele mai mari șase orașe din țară, mai bine de jumătate s-au aflat în Capitală.

O creștere, cu 5,2%, a putut fi observată și în privința tranzacțiilor imobiliare. În intervalul ianuarie-martie, s-au vândut la nivel național aproape 145.500 de case, terenuri și apartamente, conform datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. O evoluție spectaculoasă s-a înregistrat în cazul județului Iași unde s-au vândut aproape 7.600 de imobile, fapt ce l-a ajutat să întreacă Timișul, Brașovul, Clujul și Constanța.

Cea mai lungă perioadă de vânzare s-a înregistrat, în cazul apartamentelor, în Cluj-Napoca și în Constanța, potrivit datelor Imobiliare.ro. Locuințele din Timișoara și-au găsit cel mai repede cumpărători la începutul acestui an.

Economedia vă prezintă câteva statistici relevante pentru piață:

Numărul de locuințe nou terminate, în scădere/ Minus și pentru autorizații și la volumul de lucrări

• În anul 2023 au fost terminate 71.454 locuinţe în România, în scădere cu 1878 locuinţe, faţă de anul 2022, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Conform datelor consultate de Economedia, anul 2023 a fost primul an din ultimii zece în care numărul acesta scade. Detalii AICI
• În primele două luni ale anului s-au eliberat 4385 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 5,7% faţă de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit INS.
• Scădere importantă pe piața locuințelor la început de an: Volumul lucrărilor de construcții rezidențiale a scăzut cu 53% în ianuarie față de aceeași lună a anului trecut. Detalii AICI