În urmă cu doar o generație, românii stăteau la coadă pentru mâncare, iar astăzi, în capitala București se formează din nou cozi – dar nu mai sunt românii cei care așteaptă la ele, scrie publicația bosniacă Mondo, potrivit Rador.
La fel ca Italia anilor 1970, România este în pragul tranziției de la o țară de emigranți la o țară de imigranți. Economia românească, după cum s-a spus, a crescut constant timp de un deceniu întreg, iar anul trecut cu chiar 4,7%. În 2010, PIB-ul pe persoană, ajustat în funcție de prețuri, era de 53% din media Uniunii Europene, urcând la 74% până în 2021. Între timp, populația a scăzut de la 23,2 milioane în 1990 la 19 milioane în prezent. Rata natalității a scăzut după revoluția din 1989 și milioane de cetățeni au emigrat. Astfel, țara se confruntă acum cu o lipsă majoră de forță de muncă.
Coada de după-amiază în fața departamentului de imigrație din București este lungă. Niki, o bonă din Nigeria, spune că i-ar plăcea să lucreze în Marea Britanie, dar mai degrabă ar trăi legal în România decât ilegal în Marea Britanie. Atar, un inginer software din India, și Niko, un barman din Sri Lanka, nu vorbesc românește. Cu toate acestea, acest lucru nu a fost un obstacol pentru ei până acum. E atât de greu să ajungi la coadă, încât Niko a dormit pe trotuar. Ceilalți doi au sosit în zori.
Hotelurile, barurile și restaurantele românești caută cu disperare muncitori, dar cel mai mare deficit de forță de muncă este în construcții.
Alexandru Băiculescu, director general adjunct al companiei de construcții Hidro Salt, are 350 de angajați. Dintre aceștia, 200 sunt străini, în principal din Sri Lanka și Vietnam. Sunt recrutați prin agenții, dar birocrația României este atât de copleșită de cererea uriașă, încât mulți dintre cei invitați nu ajung niciodată – eșuând în alte țări, precum Emiratele Arabe Unite – cu luni înainte de sosirea vizelor pentru România.
Băiculescu le plătește muncitorilor un salariu de 1.000 de dolari pe lună, plus cazare și masă, dar până la 40% dintre noii angajați pleacă în câteva luni pentru a-și încerca norocul ca muncitori ilegali în țările mai bine plătite. „Nu pot extinde afacerea din cauza acestor probleme”, spune el.
Potrivit Monicăi Roman, cadru universitar care studiază imigrația, birocrația românească este atât de complicată, încât multe companii renunță pur și simplu la importul de noi muncitori. În schimb, încearcă să-i atragă pe cei pe care companiile mai mari au reușit deja să-i aducă. Mulți muncitori, care vin fugind de sărăcia disperată, sunt bucuroși să accepte orice loc de muncă.
Adriana Iftime, directorul Asociației Angajatorilor Companiilor de Construcții, spune că sectorul are nevoie de cel puțin 100.000 de noi muncitori până la sfârșitul anului 2024.
România – singura țară din Balcani care se descurcă bine
Constructorii vor să răspundă cererii de lucrări la infrastructură, care după pandemie este încurajată de UE cu bani din fondurile de reconstrucție. România va primi 27 de miliarde de euro, din care până la 17 miliarde vor merge la construcții, potrivit Iftime.
Dacă se adaugă și alte surse de finanțare din UE, România ar putea primi peste 80 de miliarde de euro până în 2027. Muncitorii străini, spune ea, reprezintă „o soluție când nu există altă soluție”.
În 2017, România avea o cotă de 3.000 de permise pe an pentru lucrătorii din afara UE. Acest număr a crescut la 100.000 până anul trecut, dar mulți au căutat muncitorii străini care se aflau deja în țară.
Oana Toiu, deputat din comisia parlamentară pentru muncă, spune că, în timp ce România are nevoie de muncitori străini ca o „remediere rapidă” a problemei deficitului de forță de muncă, mulți dintre cei de care are nevoie țara sunt deja acolo – e vorba de proprii cetățeni.
Problema este însă că sistemul de asigurări sociale și normele fiscale punitive fac ca munca cu fracțiune de normă să nu aibă rost pentru mulți români, în special pentru mamele cu copii mici.
Mulți români emigrează în alte țări în căutarea unui salariu mai bun, dar unii se întorc acasă.
Între timp, numărul românilor născuți în străinătate este în creștere. Până la sfârșitul anului 2022, în țară erau 113.520 de cetățeni din afara UE, o creștere de 110% în cinci ani. Au fost, de asemenea, 54.765 de cetățeni ai UE, 113.000 de refugiați ucraineni și aproximativ 200.000 de imigranți din Moldova vecină – deși majoritatea au cetățenie română.
Mircea Mocanu, care conduce biroul ONU al Organizației Internaționale pentru Migrație din București, spune că echipa sa calculează că, excluzând moldovenii, vor fi 600.000 de străini în România până la sfârșitul deceniului, ceea ce este o schimbare mare și foarte rapidă.