Analiză. Industria IT din România, în pandemie: Profiturile cresc, numărul de angajați scade

Industria IT a fost în anul pandemiei unul dintre principalele motoare ale economiei românești și a devenit chiar mai profitabilă în timpul pandemiei, relevă o analiză Termene.ro. Studiul a luat în calcul peste 23.000 de companii care activează în industria IT și care au depus situațiile financiare atât în anul 2018, precum și în anii  2019 și 2020.

Astfel, în ciuda trendului general de scădere a veniturilor obținute de companiile românești la nivelul întregii economii, industria IT a înregistrat creștere pentru același interval de timp. Conform datelor obținute și prelucrate, în anul 2019, veniturile generate de companiile care activează în industria IT s-au situat în jurul valorii de 32,3 miliarde lei pe când în anul 2020, valoarea acestora a depășit 33,1 miliarde lei, o creștere cu peste 2,5%. Pentru anul 2018, valoarea a fost net inferioară ambilor ani, puțin peste 25 de miliarde de lei.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Deși veniturile generale ale întregului domeniu au crescut, firmele din industria IT s-au confruntat cu o reducere a personalului angajat după ce, cu un an în urmă acesta crescuse. În anul 2018, în firmele analizate activau ca angajați aproximativ 112 mii de persoane, în anul 2019 numărul acestora a ajuns la aproximativ 120 mii de persoane, iar în anul 2020 a scăzut la aproximativ 117 mii de persoane.

„Dacă în alte domenii precum producția, reducerea personalului înseamnă în general reducerea activității, în cazul companiilor din domeniul IT poate fi vorba și de o migrare a personalului dinspre statutul de angajat înspre cel de freelancer, afirmă Adrian Dragomir, co-fondator Termene.ro și Business Innovation Consultant.

Industria IT: Migrație dinspre București spre Cluj?

București-Ilfov și Cluj rămân principalele hub-uri ale industriei IT din România, peste două treimi din numărul total de angajați ai industriei activând în cadrul companiilor care își au sediile în cele două zone. Alte hub-uri relevante se regăsesc în județele Iași, Timiș și Brașov, dar la un nivel net inferior comparativ cu primele două.

Din punctul de vedere al evoluției numărului de angajați, companiile cu sediul în București-Ilfov au pierdut circa 1.600 de persoane, pe când cele din județul Cluj au mai câștigat aproximativ 1.000 de persoane. O creștere ușoară a numărului de angajați din domeniu s-a înregistrat și la nivelul județului Iași (aproximativ 300 de persoane), pe când județele Timiș și Brașov urmează trendul Bucureștiului, pierzând împreună aproximativ 1.300 de angajați.

Creștere spectaculoasă a profitului

În ciuda faptului că, la nivel general, industria a pierdut aproximativ 3.000 de angajați, companiile din domeniu au înregistrat creșteri spectaculoase ale profitului. Dacă în anul 2018 acestea înregistrau profituri totale de aproximativ 3 miliarde de lei, iar în 2019, de aproximativ 4 miliarde de lei, în anul 2020 profiturile totale au crescut cu aproximativ 20%, ajungând la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Totodată, profitabilitatea companiilor analizate a înregistrat o creștere semnificativă. Dacă în anul 2019 proprietarii acestor companii rămâneau cu 12,5 lei la fiecare 100 lei încasați (o profitabilitate de 12,5%), în prezent aceștia rămân cu 14,49 lei la fiecare 100 lei încasați (o profitabilitate de 14,49%).

Profitabilitatea poate fi privită și altfel – nu doar din perspectiva banilor cu care rămâne un antreprenor. De exemplu, dacă la 100 de lei venit, 15 lei este profitul, rezultă că 85 de lei sunt costurile necesare obținerii respectivului venit. Dacă un client este rău-platnic, în loc de 15 lei profit, o companie rămâne cu 85 de lei datorie și are nevoie de 6 clienți care plătesc la timp  ca să recupereze cei 85 de lei și să-și acopere pierderea.

Paradox sau adaptare? Scade viteza de recuperare creanțe, dar scade și riscul de insolvență

În ciuda profitabilității tot mai crescute a companiilor din domeniu, plata clienților și a furnizorilor acestor companii a încetinit în anul 2020. Astfel, în ultimul an, o companie din domeniul IT își plătește, în medie, datoriile cu 13 zile mai greu (de la 100 de zile la 113 zile) și își recuperează banii, în medie, cu 11 zile mai greu (de la 92 de zile la 103 zile) comparativ cu anul 2019.  În anul 2018 viteza de plată a datoriilor era de 104 zile (mai mare cu 4 zile comparativ cu anul 2019), pe când cea de recuperare a creanțelor înregistra aceeași valoare ca în anul 2019 – 92 de zile.

În ciuda faptului că viteza de recuperare a datoriilor a crescut în anul 2020, procentul de companii cu risc ridicat de a intra în insolvență a scăzut. Astfel, în anul 2018, din 100 de companii, aproximativ 28 aveau un risc ridicat de intrare în insolvență, pe când în anul 2020 numărul acestora a scăzut la mai puțin de 25 (doar 1 din 4 înregistrând acest risc).

„Deși tot mai multe companii din domeniu IT au un risc scăzut de a ajunge în situația în care nu-și mai pot plăti datoriile, rămân în continuare suficiente companii care au acest risc. RedBill este una dintre modalitățile prin care poți să vezi care dintre clienții tăi sunt în această situație și poți totodată să-ți iei măsurile de siguranță adecvate”, spune Adrian Dragomir, co-fondator Termene.ro.