Analiză ING despre deficitul comercial al României: Balanța comercială va continua să rămână sub presiune / Exporturile auto sunt de 43 de miliarde de euro, iar importurile de 45 de miliarde de euro

După ce a încheiat anul 2024 cu un deficit comercial de 33 de miliarde de euro,  balanța comercială a României va continua să rămână sub presiune în acest an, se arată într-o analiză a ING Bank România, semnată de Ștefan Posea, economist în cadrul băncii și Valentin Tătaru, economistul-șef al ING Bank România.

“Ne așteptăm la îmbunătățiri minime și doar contextuale în 2025, mai degrabă decât la unele structurale”, arată autorii, care evidențiază că România are deficit comercial în sectorul auto, cel care domină exporturile țării.

Deficitul comercial al României a mai mult decât inversat în 2024 câștigurile înregistrate în 2023, pe fondul unei cereri interne vizibil mai puternice care a stimulat importurile. Acest lucru s-a întâmplat mai ales pentru că partea de ofertă a economiei nu a avut probabil puterea de foc, tehnologia sau timpul necesare pentru a se adapta la creșterea simultană a consumului privat și a investițiilor publice, notează cei doi economiști.

Analize Economedia

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Ca atare, beneficiile activității puternice de anul trecut s-au disipat în mare măsură pe plan extern prin intermediul importurilor, în timp ce dificultățile din sectorul industrial european au afectat exporturile. În cifre, deficitul comercial s-a înrăutățit de la 29 de miliarde de euro în 2023 la 33 de miliarde de euro în 2024, o creștere de 15,3 %, care a anulat cu mult câștigul de 15 % înregistrat în 2023. Astfel, deficitul comercial se situează la 9,5% din PIB, afectând în mod vizibil contul curent.

Analizând defalcarea, cel mai mare deficit rămâne în sectorul produselor chimice (13,5 miliarde euro), urmat de produsele fabricate, altele decât automobilele (8,9 miliarde euro). În afară de excedentul neglijabil din sectorul materiilor prime, soldul în toate celelalte categorii a fost profund negativ.

Balanța comercială a României

– Sursa: INS: INS, ING

În ceea ce privește compoziția exporturilor și importurilor, câteva fapte ies în evidență:

Sectorul automobilelor continuă să domine structura exporturilor (47% din total), urmat de restul sectorului de producție (29% din total), ceea ce conduce la un total de 76% din totalul exporturilor

Comparativ cu anul trecut, ponderea sectorului auto în totalul exporturilor a crescut cu 2,2 puncte procentuale, în timp ce ponderea celorlalte produse manufacturate a scăzut cu 1,3 puncte procentuale

Acest lucru este în concordanță cu performanțele de vânzări ale celor doi mari producători auto locali (Dacia și Ford), precum și cu dificultatea cererii pentru alte produse, determinată de performanța slabă a economiei europene

În ceea ce privește importurile, automobilele (36% din total) și alte produse fabricate (29%) domină, de asemenea, dinamica.
Nominal, România înregistrează în continuare un deficit comercial în sectorul automobilelor, exporturile ridicându-se la 43 miliarde de euro, iar importurile la 45 miliarde de euro.

Structura exporturilor și importurilor

Sursa: INS INS, ING

Privind în perspectivă, nu există o cale ușoară de a rezolva deficitul comercial persistent.

Ne așteptăm ca creșterea consumului privat să se tempereze, dar să rămână totuși la niveluri sănătoase în 2025, ceea ce ar trebui să continue să mențină ridicată cererea de importuri pe termen scurt.

Pentru a remedia deficitul din industria auto sau din industria prelucrătoare, economia ar avea nevoie de ceea ce economiștii numesc un „șoc de gust”, ceea ce înseamnă că, de exemplu, consumatorii români ar prefera brusc mașinile produse în țară mai mult decât pe cele străine. Sau că electronicele de zi cu zi, cum ar fi televizoarele și telefoanele mobile, ar fi de asemenea produse local și ar fi alese în mod activ de consumatorii locali. Ambele sunt puțin probabile.

În plus, având în vedere că se preconizează încă un an de investiții publice la scară largă, cele mai mari din acest ciclu de investiții în cazul în care se va desfășura conform planului, este, de asemenea, puțin probabil ca, într-un singur an, oferta locală să poată satisface nevoile specifice ale acestor investiții (în principal intrări/mașini de inginerie sau unele materii prime), mai subliniază analiza ING Bank România.

În schimb, ar putea exista probabil mai multe posibilități de reechilibrare a deficitului de produse chimice pe termen scurt și mediu, în special dacă se încadrează în contextul unei strategii industriale mai ample. Balanța comercială a produselor alimentare este, de asemenea, de urmărit.

Pe plan extern, nu ne așteptăm la nicio creștere majoră a cererii externe. Echipa noastră continuă să se aștepte ca economia zonei euro să rămână la o rată de creștere modestă de 0,7%, ceea ce înseamnă că este puțin probabil ca exporturile românești să se confrunte cu o creștere bruscă a cererii din partea principalilor săi parteneri comerciali.

Per total, credem că deficitul comercial din acest an va urma în mare parte aceeași dinamică ca anul trecut și se va îmbunătăți doar marginal datorită unei creșteri moderate, dar încă sănătoase, a consumului privat. În cazul în care planurile ambițioase de investiții prevăzute în bugetul pentru 2025 se materializează, câștigurile balanței comerciale ar putea fi chiar inexistente.