Proiectul care se dorea a fi anti-evaziune depus de premierul Marcel Ciolacu și președintele PNL Nicolae Ciucă în cele din urmă „invită la hoție”, explică magistrații pentru Economedia. Liderii PSD și PNL au inițiat un proiect de lege prin care voiau să majoreze pedepsele pentru evaziune. Însă după ce proiectul a trecut pe repede-înainte, în numai două zile, prin procedura parlamentară și a primit amendamente, rezultatul a ieșit exact pe dos. Inițiativa scapă acum de închisoare pe cei inculpați pentru evaziune fiscală de până la un milion de euro, inclusiv pe cei ale căror cazuri sunt încă anchetate, dacă achită prejudiciul plus un bonus. Proiectul a fost adoptat marți seară în plenul Parlamentului, mascat de scandalul pe legea bugetului și alegerea conducerii ASF. În urmă cu trei ani, pe același model, deputatul „Mitralieră” Cătălin Rădulescu, unul din susținătorii lui Liviu Dragnea, a reușit să treacă un proiect cu prag de 10 ori mai mic, care era util pentru mii de inculpați deoarece retroactiva.
Proiectul trecut acum prin Parlament este, din două motive, mai grav decât inițiativa de pe vremea lui Dragnea:
- Pragul până la care evazioniștii scapă de închisoare este de 10 ori mai mare decât atunci, de un milion de euro. Nu este clar cum s-a ajuns la această sumă, deoarece public nu există nicio analiză ANAF care să justifice că prin introducerea unui astfel de prag se mărește colectarea și scade evaziunea.
- Evazionistul este scos complet din zona penală, iar dacă achită prejudiciul (cu un bonus și penalități) fapta sa nu se pedepsește în niciun fel. Pe vremea fostului PSD, în varianta legii inițiate de deputatul „Mitralieră”, magistratul aplica și o amendă penală.
Cronologie
Președinții PSD și PNL Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au anunțat săptămâna trecută că vor depune la Parlament un proiect de lege prin care voiau să crească pedepsele pentru evaziune fiscală și să permită DNA să preia dosarele de evaziune peste 5 milioane de lei. Proiectul lui Ciucă și Ciolacu modifică Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Proiectul a fost depus la Parlament luni, 18 decembrie. Tot pe 18 decembrie a fost votat de Senat, iar marți, 19 decembrie, a fost votat de Camera Deputaților, cu amendamente potrivit site-ului oficial.
La Senat, senatorul PSD Ionel-Dănuț Cristescu a depus un amendament prin care dezincriminează evaziunea fiscală cu prejudiciu sub un milion de euro, majorat cu 15%, la care se adaugă dobânzi și penalități, dacă prejudiciul e plătit integral în „etapa de control a organelor de urmărire penală”. În acest caz, fapta nu se pedepsește și nu se sesizează organele de urmărire penală. De asemenea, dacă prejudiciul de până în 1 milion de euro, majorat cu 50%, la care se adaugă dobânzi și penalități, este plătit integral în etapa procedurii camerei preliminare sau al judecății, până la pronunțarea unei hotărâri în primă înstanță, fapta nu se pedepsește și nu se sesizează organele de urmărire penală.
Senatoarea PSD Laura-Mihaela Moagher a depus de asemenea un amendament care prevede că doar dosarele de evaziune fiscală peste 10 milioane de lei se trimit la DNA, față de pragul de 5 milioane de lei propus de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă.
Cele două amendamente au fost adoptate de Senat.
Totodată, în comisiile de la Camera Deputaților, au fost depuse două amendamente, de către deputatul USR Victor Ilie și de către deputata PSD Laura Vicol. Ambele au fost respinse în comisii.
Însă în plenul Camerei Deputaților în cele din urmă a fost adoptat într-o formă similară amendamentul depus de Laura Vicol care prevede că „prejudiciul se calculează de către organul de urmărire penală conform unei expertize și inculpatul are dreptul la contraexpertiză” și „într-un timp rezonabil”.
Marți seara, proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților, for decizional, cu 182 de voturi „pentru”, 80 împotrivă, două abțineri și 11 parlamentari nu au votat.
Proiectul merge acum la promulgare la președintele Klaus Iohannis.
Magistrați: „Este invitație la hoție”
Magistrații consultați de Economedia afirmă că proiectul de lege este o „invitație și hoție” și că de fapt încurajează evaziunea, nu o combate.
„Ridicarea pragului din punctul de vedere al beneficiului plății prejudiciului (cauza de nepedepsire) este invitație la hoție. Vedeți paralela cu modificările din 2020, adoptată de Parlament în data de 15 decembrie. Este lege penală mai favorabilă prin modificarea maximului pentru variantele agravate și prin majorarea de la 500.000 la 1.000.000 a pragului din art.9 alin.3. Modificarea de la art 10 este ”striking” (n.r., izbitoare): de la 100.000 euro în 2020 avem acum 1.000.000 euro”, a explicat un magistrat pentru Economedia.
El a afirmat că Înalta Curte ar putea să își exercite dreptul de sesizare asupra constitutionalității acestui proiect de lege.
Un procuror declarat, pentru Economedia: „Asta încurajează evaziunea, nu o combate. Nu cred că mai există în Europa. La sume mai mici, 50 sau 100 de mii, mai zici”.
Precedentul „Mitralieră”
Amintim că în 2021 președintele Klaus Iohannis a promulgat (deși acesta avea posibilitatea să o retrimită Parlamentului spre re-examinare) o modificare la legea pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale prin care inculpații pentru evaziune fiscală de până la 100.000 de euro pot scăpa de închisoare, doar cu o amendă penală, dacă achită integral prejudiciul.
Legea a fost inițiată de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, supranumit „Mitralieră”. Ea a intrat în dezbaterea parlamentară la finalul lui 2017, pe vremea când partidul era condus de Liviu Dragnea, între timp condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cu executare.
Mai mulți magistrați și avocați explicau atunci pentru G4Media că legea va avea efecte majore asupra dosarelor penale fără un verdict definitiv, aflate în curs de anchetă sau judecată.
Astfel, mii de dosare ar putea fi închise, dacă inculpații decid să achite prejudiciul integral, caz în care nu mai riscă închisoarea, după cum prevede legea fostului deputat PSD, Cătălin Rădulescu zis Mitralieră.
Chiar dacă în aparență pare benefică, în sensul că poate părea că încurajează recuperarea prejudiciilor, legea este profund nocivă, o invitație la evaziune fiscală, un fel de dezincriminare mascată, au explicat atunci magistrații consultați de G4media.ro.
Este ca și când ai lua un credit de la stat cu dobândă de 20 la sută pe o perioadă de câțiva ani, au explicat atunci procurorii Asociației Mișcarea de Apărare a Statutului Procurorilor (AMASP).
„După o perioadă de timp în care contribuabilul a putut sustrage sumele datorate bugetului de stat, în cazul în care există o sesizare a autorităților judiciare, instrumentarea unui dosar penal (poliție și parchet) durează între 1 și 3 ani, în funcție de dificultate, de probatoriu, de valoarea produsului infracțional. Aceeași durată există și la instanța de fond, apoi o altă perioadă în apel.
Printr-un simplu calcul matematic, având în vedere că dobânda medie pentru credite acordate persoanelor juridice este de 10% anual, este evident că persoana care este dispusă să încalce normele de drept penal material, va fi mai degrabă tentată să își asume riscul de a fi obligat peste 7 ani de la comiterea faptei să plătească taxele și impozitele sustrase, în cazul în care este prins de autorități, cu o dobândă globală de 20% și fără a risca să i se aplice o pedeapsă”, au explicat atunci procurorii AMASP. Vezi comunicatul lor în întregime aici.
”De exemplu, dacă a făcut o evaziune de 10 milioane de euro în 2008 și l-am prins în 2015, între timp, a investit banii, cei 10 milioane de euro, și i-a înzecit. Îi convine în 2015 să dea 10 milioane de euro plus 20 %, adică 12 milioane de euro și să scape de închisoare, chiar și de o amendă penală”, a declarat atunci pentru G4media.ro procurorul DNA Alexandra Lăncrănjan, membru AMASP.
Mediul de afaceri, fără reacție
Mediul de afaceri din România nu a avut încă o reacție, dar trebuie să ținem cont și de faptul că toți ochii au fost marți pe legea bugetului de stat.
Cu toate acestea, în trecut, mediul de afaceri a susținut că principiul unei amnistii poate fi benefic pentru creșterea colectării, dar doar câtă vreme clemența se aplică o singură dată și plafonul e stabilit în urma unei analize ANAF.
Inițiativa gravă, eclipsată din scandalul din Parlament
Adoptarea proiectului care scapă evazioniștii sa a fost eclipsată însă de scandalul din Parlament.
Pe de o parte, a existat un scandal prin care rezultatul votului pentru pentru conducerea ASF nu a fost făcut public. Parlamentarii au trecut direct la dezbaterea bugetului de stat, din cauza unui scandal provocat de partidul AUR. A fost vot secret, cu buletine de vot.
Pe de altă parte, politicienii de la partidele extremiste AUR și SOS, în frunte cu liderii George Simion și Diana Șoșoacă, au acaparat marți ședința Parlamentului în care urma să se voteze bugetul de stat. Cei doi politicieni, cunoscuți pentru promovarea violenței de limbaj și comportamentale, s-au jignit constant, întârziind astfel începerea ședinței.
Simion a vrut să ia cuvântul după ce președintele de ședință, Alfred Simonis (PSD) a anunțat ordinea de zi, iar în acel moment Șoșoacă a venit lângă Simion și a început să îl filmeze. Politicienii AUR și SOS s-au și împins, au urlat și s-au jignit constant.
La un moment dat, premierul Marcel Ciolacu a ieșit din sală, dar s-a întors după câteva minute.
De remarcat că, în ciuda circului creat de Simion și Șoșoacă, președintele de ședință Alfred Simonis le-a dat ulterior cuvântul. A urmat un nou șir de invective.
(Detalii, AICI)