Analiză: Peste 400 de companii au fost înființate, în ultimele săptămâni, într-un singur județ din România, majoritatea având ca acționari cetățeni ucraineni

angajati, companii, business

Peste 400 de companii, într-un singur județ din România situat în zona de frontieră sau în zone relevante din punct de vedere economic, majoritatea având ca acționari cetățeni ucraineni, potrivit unei analize a Corporate Intelligence Agency, companie de management al riscului dedicată mediului de afaceri.

Introducerea pachetelor succesive de sancțiuni economice la adresa Rusiei determină unele companii înregistrate pe teritoriul rusesc sau pe unii oameni de afaceri ruși să identifice modalități de evitare a embargoului, în vederea continuării activităților sau chiar a supraviețuirii business-ului, potrivit unei analize a Corporate Intelligence Agency, companie de management al riscului dedicată mediului de afaceri. Astfel că, firmele din Rusia și-au intensificat eforturile pentru a găsi soluții de continuare a activității economice prin transferarea operațiunilor în jurisdicții unde pot face acest lucru fără teama că ar putea fi sancționate sau că le va fi blocat accesul la bani.

În ultimele săptămâni au fost identificate transferuri de bani, de criptomonede și achiziții de imobile în Turcia, EAU și alte state sau jurisdicții care au adoptat o poziție de neutralitate față de războiul din Ucraina, aspect care va îngreuna procedurile de due diligence implementate deja în companiile din UE.

„Din informațiile pe care le avem, de la declanșarea războiului din Ucraina, au fost înființate peste 400 de companii, într-un singur județ din România situat în zona de frontieră sau în zone relevante din punct de vedere economic, majoritatea având ca acționari cetățeni ucraineni. Totodată, acționarii și-au transferat sume importante de bani, în conturile deschise pe numele acestor societăți. Având în vedere ușurința cu care azi se poate înființa o societate comercială, apreciem că printre ele pot fi și societăți în care fondatorii apar nominal, dar beneficiarii reali putând fi cetățeni de origine rusă, aflați pe listele de sancțiuni”, spune Gabriel Zgunea, CEO Corporate Intelligence Agency.

Printre cele mai uzitate opțiuni de evitare a sancțiunilor se află:

  • evitarea embargoului prin transferul operațiunilor pe numele unor cetățeni/societăți aflate în jurisdicții UE sau state partenere de tradiție (Norvegia, Elveția etc.);
  • înființarea unor entități în alte state care au ales să nu aplice sancțiunile economice la adresa cetățenilor/companiilor din Federația Rusă (China, majoritatea statelor din Africa, Turcia, Israel, țările arabe etc.);
  • înființarea unor companii în jurisdicții off-shore care, la rândul lor, pot fi acționare în companii în statele amintite mai sus, în sistem suveică etc.

Riscurile la care se expun afacerile din România

Reprezentanții Corporate Intelligence Agency sunt de părere că această situație nu va fi temporară, consecințele conflictului ruso-ucrainean actual se vor simți mulți ani de acum înainte. De asemenea, cei interesați nu vor mai aștepta apariția unei situații excepționale, precum actualul conflict, ci vor încerca, încă de pe acum, să își securizeze operațiunile prin transferarea lor în jurisdicții sigure sau pe numele unor persoane aparent fără legătură cu beneficiarii reali.

Conform tratatelor UE și directivelor în materie de restricții și sancțiuni, este interzis unei societăți înregistrată în Uniunea Europeană să eludeze regimul embargoului prin utilizarea unei alte entități, chiar dacă aceasta este înregistrată în afara spațiului UE și nici măcar să dea instrucțiuni în acest sens. Iar lista sancțiunilor pentru persoane/entități din Federația Rusă există de mai mult timp, aceasta fiind actualizată recent, după declanșarea conflictului ruso-ucrainean.

Astfel, în contextul în care companiile din România au relații comerciale cu entități aflate pe lista de sancțiuni, chiar în necunoștință de cauză, pot fi trase la răspundere de autoritățile din România, în acord cu legislația în vigoare, autoritățile aplicând principiul de drept, potrivita căruia, „necunoașterea legii nu te absolvă de răspundere”.

Pe măsură ce lista de sancțiuni este modificată (săptămânal sau chiar zilnic), companiile din Uniunea Europeană vor păși pe un „teren minat” în ceea ce privește riscurile la care se expun prin ignorarea (intenționată sau nu) a masurilor aplicate și prin omisiunea unor acțiuni de cunoaștere a partenerilor de business. Nu vor fi afectate doar prin prisma unor sancțiuni ale statelor unde își desfășoară activitatea, ci și din punct de vedere al reputației, care afectează indicatorii valorici în cazul companiilor listate la bursa. Departamentele de compliance au resurse limitate de cunoaștere a beneficiarului real al unor entități din afara spațiului UE, fapt care le vulnerabilizează pe termen mediu și lung.

Mai mult, potrivit acestora, pachetul de măsuri economice al Uniunii Europene, în special excluderea Rusiei din SWIFT, va genera blocaje de ordin financiar pe întreg lanțul pentru companiile locale care își păstrează relațiile comerciale în Rusia.

Cele mai cumpărate produse de România din Rusia

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), România importă din Rusia, în cea mai mare parte, păcură, gaze, cocs, minereuri de fier, oțeluri aliate, îngrășăminte minerale sau chimice, huilă, bare și tije laminate la cald, hârtie, cartoane și lemn. Valoarea schimburilor comerciale a scăzut în 2020 cu 36% față de 2019 și a fost cu 37% sub nivelul din 2011, ajungând la peste 2,6 miliarde de euro, respectiv 1,8% din total, potrivit datelor INS.

Sursă foto: Unsplash

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.