Piața de food&drinks (restaurante standard, fast-food, cafenele, cantine, pub-uri şi supermarket-uri) este estimată la 20 miliarde lei în 2021, dublu față de 2020, dar în scădere cu 20% față de 2019, potrivit unui raport publicat de Hospitality Culture Insitute în decembrie 2020. Piața de delivery a inaugurat o eră complet nouă a așteptărilor consumatorilor în ceea ce privește viteza, costul și confortul. Odată cu apariția aplicațiilor de livrare la cerere, clienții își doresc să intre în posesia a ceea ce comandă cât mai curând posibil, dacă nu instantaneu, spune Victor Răcariu, regional general manager SEE Glovo.
Potrivit acestuia, în mediul urban livrarea la cerere a devenit, practic, o parte a vieții noastre de zi cu zi, iar majoritatea clienților din zonele urbane așteaptă ca o comandă să le fie livrată într-o oră.
„Tocmai de aceea, credem că piața de delivery va crește considerabil și în acest an, impulsionată nu doar de zona de food, dar și de noile modele de business din zona de quick commerce”, spune compania Glovo.
Chiar și după ridicarea restricțiilor, online-ul a rămas un canal favorit de aprovizionare având avantajul că este rapid și confortabil. În noul context, clienții caută să dedice mai mult timp vieții personale, sociale, interacțiunilor umane, astfel că shopping-ul online începe să fie un mod normal de aprovizionare.
Având în vedere creșterea din ultimii doi ani, piața va continua extinderea într-un ritm accelerat și în 2022 pentru că oamenii au început să fie tot mai obișnuiți să comande online. Reprezentanții Tazz spun că se așteaptă ca anul acesta să penetreze și alte categorii de vârstă și, în același timp, să dubleze numărul comenzilor față de anul trecut.
Ce tendințe se conturează pentru piața de delivery în acest an
Platformele estimează ca în acest an consumatorii să aleagă platformele care au o diversitate cât mai mare de restaurante și preparate. Categoria de food o să fie în continuare cea mai mare, dar aceștia sunt de părere că tot mai mulți utilizatori vor testa și zona de groceries (supermarket) online.
„Quick delivery este tentința acestui an și ne așteptăm ca acest segment să se dezvolte foarte mult. Vor intra în piața din România marketplace-uri de groceries quick delivery, cum ar fi de exemplu Everli”, au declarat pentru Economedia reprezentanții supermarketului cora, care realizează și livrări.
O altă tendință va fi apariția dark kitchen-urilor și a brandurilor virtuale, ambele fiind niște strategii menite să acopere nevoile din anumite zone sau să diversifice oferta din restaurantele clasice.
„În același timp, pandemia a accentuat un trend deja existent și anume dorința clienților de a consuma preparate și produse locale, dar și dorința bucătarilor de a integra mai mult ingrediente românești în meniurile lor”, consideră Alin Șerban, CEO Tazz.
Planurile platformelor de delivery pentru 2022: orașe și funcționalități noi
Pentru că toată industria de livrare la domiciliu este abia la început de drum în România și va continua să se dezvolte masiv și în anii următori, platformele de delivery profită de oportunitate și accelerează dezvoltarea.
„Anul 2022 va veni cu orașe noi, respectiv cu consolidarea prezenței noastre în orașele în care suntem deja. De asemenea, vom lansa o serie de servicii noi care vor schimba industria de food delivery. În același timp, vom continua să investim puternic în zona de tech și operațional astfel încât să oferim o experiență de calitate clienților noștri”, spune Alin Șerban, CEO Tazz.
Pentru anul acesta cora își propune să dezvolte parteneriate noi atât pe quick commerce cât și pe marketplace. Reprezentanții cora se uită și la livrarea la domiciliu pe cora.ro pe care doresc să o crească.
„Nu în ultimul rând, strategia cora include dezvoltarea rețelei de proximitate coraUrban. Lansată anul trecut, aceasta include în prezent 3 magazine în București, iar planul nostru este să ajungem la 10 până la finalul acestui an. De asemenea, continuăm strategia cora în ceea ce privește parteneriatele cu producătorii locali, cu obiectivul de a avea la raft, în sezon, 100% produse românești”, precizează Claudia Badea.
În același timp, platforma Glovo vrea să ajungă la un număr mai mare de orașe în care să livreze comenzile: 80 până la finalul lui 2022 și să adauge noi orașe chiar și de dimensiuni mai mici (15.000 de locuitori). În prezent, Glovo livrează în peste 50 de orașe din țară.
„De asemenea, ne propunem să investim în continuare în divizia de Quick Commerce prin deschiderea de noi MFC-uri (un Micro Fulfillment Center este un spațiu comercial special gândit pentru a oferi produse de larg consum și nu numai exclusiv prin servicii de livrare rapidă, zilnic, tot timpul anului), dar și prin mărirea portofoliului de branduri virtuale din cadrul Glovo Concepts și deschiderea de Cook Rooms”, spune Victor Răcariu, regional general manager SEE Glovo.
În România, Glovo Concepts a fost lansat la sfârșitul anului trecut, iar primul brand virtual lansat este Bendito Burrito ce oferă produse cu specific mexican.
Anul 2021 în numere pentru piața de delivery: platformele au înregistrat creșteri de vânzări
Platformele de delivery au raportat pentru anul 2021 rezultate foarte bune chiar și în comparație cu 2020, fiind anul în care pandemia a schimbat obiceiul de consum al clienților și i-a îndemnat să comande mai mult.
Piața de delivery în România a cunoscut o creștere accelerată, iar în ultimii trei ani a crescut atât în volume livrate (de aproape 15 ori), cât și în valoare. La finalul anului 2021, Glovo a ajuns la o valoare tranzacționată de aproximativ 260 de milioane de euro în România, acest lucru datorându-se investițiilor continue în zona de Quick Commerce.
„Anul care tocmai s-a încheiat a fost unul foarte bun pentru noi, pentru că am crescut, ca business, de șase ori față de 2020. În 2021 am crescut pe toţi indicatorii importanţi – compania a ajuns la 210 angajați, de la 100, numărul clienților a crescut de 5 ori, iar al comenzilor de 6 ori în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce numărul de parteneri – restaurante sau alte tipuri de comercianţi – a crescut de 2,5-3 ori, la circa 10.000”, a declarat pentru Economedia Alin Șerban, CEO Tazz.
Un an bun a fost și pentru cora, care a încheiat anul 2021 cu livrări în creștere, canalul de livrare express (într-o oră) fiind principalul care s-a dezvoltat cel mai mult. „Numărul comenzilor a crescut cu 40% în detrimentul coșului de cumpărături”, a declarat Claudia Badea, director operational e-commerce cora Romania și directorul hipermarketului cora Lujerului.
Topul orașelor în comenzile online. Bucureștiul rămâne în clasamentul celor trei platforme
București a rămas orașul cu cele mai multe comenzi pentru toate cele trei platforme. „Vedem potențial și creșteri semnificative și în orașele mai mici, dar care s-au dezvoltat accelerat în ultimii ani: Brașov, Iași, Constanța, Craiova, Arad”, spune Alin Șerban, CEO Tazz.
Produsele de tip fast-food, cum ar fi burgerii, pizza, șaorma și cartofii prăjiți, au fost printre cele mai cumpărate alimente pentru cele trei platforme de food-delivery. Însă reprezentanții platformelor spun că există un interes tot mai mare și pentru alte bucătării specializate, cum ar fi cea asiatică sau grecească
„Totodată, anul trecut am pus accentul pe gusturile locale, integrând ingrediente românești în bucătăriile internaționale, ceea ce ne-a confirmat că există un trend de (re)descoperire a gusturilor locale care prinde din ce în ce mai mult contur”, spune reprezentantul Tazz.
Pe lângă mâncarea fast-food, în topul comenzilor de pe cora se numără băuturile, dulciurile, produsele de menaj și detergenții.