Sursa foto: Facebook
Deși Rusia e țara cu cea mai mare suprafață de pe glob, 17 milioane de kilometri pătrați, și a noua cea mai populată, cu 146 de milioane de locuitori cu tot cu Crimeea, economic vorbind nu e deloc o sperietoare. Ceea ce înspăimântă la Rusia e forța militară și caracterul multora dintre conducătorii ei. De la Lenin, la Stalin și până la Putin, rușii au o agresivitate deosebită când vine vorba despre țări despre care, consideră ei, se află în raza lor de interes. Ultima victimă pare a fi Ucraina, căreia Rusia i-a luat deja Crimeea, iar acum geopolitica globală e bântuită de zvonul că Rusia are 175.000 de soldați cu care s-ar pregăti cucerirea cel puțin a unei părți din țara vecină.
O mentalitate feudală ar spune unii. Probabil, așa cum e și economia rusă, care se bazează masiv pe rezervele de gaze naturale și petrol ale țării, Rusia fiind al treilea producător de petrol și al doilea de gaze din lume. De altfel, o serie de lideri europeni acuză Rusia de scumpirile de patru ori gazelor naturale, Gazprom, compania de profil rusă, motivând furnizarea mai redusă prin umplerea propriilor depozite. „Un șantaj”, spun europenii.
Dar poate Rusia să atace Ucraina? Economia rusă e mai puțin performantă decât cea românească, care, cu un PIB/locuitor de 32.950 de dolari e pe locul 44, în vreme ce Rusia are doar 29.485 de dolari și ocupă locul 50.
Iar America are o populație mai mult decât dublă față de Rusia, în vreme ce Uniunea Europeană are o populație triplă față de cea a Rusiei. Economic, nici nu există comparație. SUA, cu un PIB de 22.500 de miliarde de dolari, adică 15,5% din economia globală și UE cu 20.900 miliarde de dolari (14,5% din economia globală) nu se pot compara cu Rusia care deține abia 3% din PIB-ul global cu 4.330 de miliarde de dolari, fiind pe locul șapte în lume.
Întrebarea apare din nou. Poate o economie de doar 3% din cea a globului să reprezinte o amenințare la adresa Europei? Poate, în cazul unor țări slabe economic, pentru că militar Ucraina, deși nu e la nivelul Rusiei, e superioară multor țări europene.
Și să nu uităm că Rusia a depășit un milion de morți în pandemie. Pe timpul carantinei toate micile afaceri au fost obligate să se închidă temporar. Au supraviețuit doar cele care s-au orientat spre vânzările online. Statul a promis sprijin mediului de afaceri însă nu a fost suficient, iar micii întreprinzători au avut cel mai mult de suferit. Două luni și jumătate de inactivitate au fost fatale pentru unele afaceri.
În afară de impactul negativ generat de pandemie economia rusă a suferit, în 2020, pe lângă corupție, și din cauza prețurilor scăzute la hidrocarburi. Fapt ce ne poate da de gândit, măcar parțial, despre motivul scumpirilor din acest an. Una peste alta, PIB-ul Rusiei a scăzut anul trecut cu circa 5%.
Dar, puterea militară și agresivitatea tradițională a Rusiei o fac de speriat.
„Vedem cu preocupare această concentrare neobișnuită de forțe militare rusești importante în jurul Ucrainei – și în sud, dinspre Crimeea, și în est, și în nord, dinspre Belarus acum, în noile condiții create de regimul Lukașenko”, a menționat Mircea Geoană, pentru Digi24.
Asta chiar dacă, cel puțin teoretic, deși Rusia nu prea poate susține un război îndelungat, poate ataca Ucraina, mai ales că o parte a locuitorilor țării vecine nu văd Rusia ca un dușman. Așa că, Rusia se pregăteşte pentru o ofensivă în Ucraina cu până la 175.000 de militari, anul viitor, scria ziarul Washington Post, deși trupele masate la graniță o costă 10 milioane de dolari pe zi, potrivit lui Andrei Rîjenko, adjunct al şefului Comandamentului Forţelor navale ucrainene între 2004 şi 2020.
Deși suma nu pare mare față de costurile războiului din Afganistan, când rușii cheltuiau 300 de milioane de dolari pe zi, acum Rusia vine cu economia afectată de pandemie, cu multe afaceri dispărute. În fapt, singura industrie care merge duduind e exploatarea și vânzarea la prețuri de trei-patru ori mai mari a gazelor naturale și a petrolului.
Publicaţia americană dă şi alte detalii care par să confirme temerile Ucrainei: potrivit unui înalt responsabil american, ar urma să fie trimise 100 de batalioane compuse din grupuri tactice şi să se folosească blindate, artilerie şi alte echipamente. Washington Post nu dezvăluie de unde provin aceste informaţii.
Un document militar american, menţionat de acelaşi cotidian, arată că forţele ruse se concentrează în patru locuri, cu 50 de grupuri tactice de luptă. Departamentul american al apărării a comunicat că este „foarte îngrijorat de dovezile care prezintă planurile Rusiei în vederea unor acţiuni agresive împotriva Ucrainei”.
„Continuăm să susţinem reducerea tensiunilor în regiune şi o soluţie diplomatică pentru conflictul din estul Ucrainei”, a declarat locotenent-colonelul Tony Semelroth, purtător de cuvânt al Pentagonului.
Vineri, preşedintele american Joe Biden a declarat că pregăteşte „iniţiative” pentru apărarea Ucrainei în caz de invazie. De altfel, Biden va discuta azi prin videoconferinţă cu omologul său rus, Vladimir Putin.
Însă, potrivit G4Media, care citează cotidianul german Bild, dacă Putin va decide invazia, atacul ar urma să aibă loc în ianuarie-februarie 2022. Adică peste o lună-două și ar ținti ocuparea a două treimi din Ucraina, în special zonele de sud și est, care susțin parțial Rusia, iar Puțin le vizează pentru a putea aproviziona Crimeea.
Cea mai mare problemă a rușilor, și a lui Putin, e faptul că în caz că Ucraina rezistă, o prelungire a potențialului război ar putea să-i aducă liderului de la Kremlin soarta a doi dintre atacatorii Rusiei din trecut, Napoleon și Hitler.