ANALIZĂ Economedia: Prețul gazului se prăbușește, dar consumul rămâne anemic. Ministrul Energiei: Firmele au investit în energii alternative, verzi

Prețul de piață al gazului scade, și tot scade, iar în ultimul timp, dinamica lui arată aproape ca o prăbușire. Și în Europa, dar și la noi. Spre exemplificare, atașăm o captură de pe site-ul Bursei Române Mărfuri, ringul unde se desfășoară tranzacțiile cu gaze, unde se poate vedea că, doar în ultimele 10 zile, MWh a scăzut de la aproape 140 lei la 113-114 lei, adică o ieftinire de aproape 20%. Gazul este acum la nivelul din 2021, deci înainte de invazia rusă în Ucraina care a condus la o explozie a prețurilor.

În România, în prezent, gazul este chiar ceva mai ieftin și decât la hub-ul Baumgarten, Viena, referința pentru regiunea noastră, unde se tranzacționează la circa 24 euro/MWh, adică 120 de lei/MWh. Diferența dintre BRM și Baumgarten este că, în Austria, există cantități mai mari la tranzacționare, de unde și faptul că România importă zilnic anumite cantități, 0,8, 1, 1,4 milioane de metri cubi, potrivit datelor interactive Transgaz. Importurile sunt făcute de traderii locali care doresc avantaje competitive de preț, dar nu găsesc cantități suficiente la intern, anume din producția curentă. Cele mai mari cantități din producția curentă sunt arondate de marii furnizori de pe piața casnică, ENGIE și E.ON.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cu toate că gazul se ieftinește întruna și nu sunt semnale deocamdată că trendul s-ar putea inversa, pentru că ne apropiem de primăvară, adică temperaturile vor fi în creștere, iar depozitele sunt încă aproape pe jumătate pline, consumul este foarte redus. Nici 35 de milioane de metri cubi nu se consumă zilnic (acum o lună, când era ger, aproape ajunsese la 60 de milioane metri cubi), iar acest consum anemic se datorează cu precădere sectorului industrial. Pur și simplu, sectorul industrial nu consumă, dovadă sectorul chimic, sectorul producției de sticlă și cel metalurgic – unde sunt cele mai mari consumuri, abia dacă mai funcționează. Mai este și variant că și-au optimizat foarte mult consumurile energetice sau că au trecut pe alt tip de materie primă energetic, însă, cel mai probabil, este vorba că și-au redus mult activitatea. Iar acest lucru se întâmplă în condițiile în care, totuși, cel mai mare consumator individual de gaze – Azomureș, și-a reluat activitate de o lună, după un an în care nu a produs deloc îngrășăminte. Combinatul din Târgu Mureș consumă circa 2 milioane de metri cubi de gaze zilnic, de unul singur.

Faptul că industria nu mai consumă gaze este recunoscut și de Ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Oficialul o spune însă indirect, afirmând că firmele s-ar fi reorientat către surse energetice “verzi” și indică că vremea și faptul că gazul nu este încă la fel de ieftin ca înainte de pandemie, ar conta la aceste niveluri de consum.

Iată ce a transmis Burduja către Economedia.ro: „Scăderea prețului și a consumului sunt influențate în mod direct de temperaturile exterioare. În condițiile în care toate țările europene au căutat în ultimii doi ani surse alternative de aprovizionare și au gaze în depozite la un nivel semnificativ, este normală o scădere a prețurilor. Totuși, trebuie avut în vedere ca prețurile au scăzut la niveluri mai mici față de anii anteriori, însă nu au revenit la nivelul de dinainte al pandemiei. Nici consumul nu a revenit la nivelul anilor 2020. Totodată, gazul este combustibil de tranziție, și mulți agenți economici au investit în surse alternative/verzi, pe bază de resurse regenerabile, reducându-și astfel consumul de gaze”.

Scăderea generalizată a prețurilor la gaze este tratată și de presa de profil externă. Analiștii citați au adăugat factorilor determinanți (iarna blândă, cerere scăzută, stocurile abundente) importurile abundente de gaz natural lichefiat GNL – reorientarea economiei europene către alte surse de alimentare decât cele rusești. Potrivit datelor Comisiei Europene, importurile de gaze rusești au scăzut de la 40% la 8%. Totuși UE a schimbat o dependență cu alta, acum fiind nevoite să apeleze la GNL, în principal din SUA dar şi din Orientul Mijlociu, pentru consum. Acesta este mai scump decât cel rusesc, de unde și reducerea generalizată a cererii pentru această resursă, estimate a fi depășit 10%, anul trecut față de 2022.

În fapt, până și gazul rusesc continua să-și găsească drum către Europa, numai că vine prin alte căi, una din ele fiind cea turcă, gazoductul Southstream. Ajungând în Turcia, este vândut ca produs turcesc, nu rusesc, așa că poate urca pe conducte către țările din Europa Centrală și de Est, inclusive în și prin România.

Primele semne ale crizei energetice au devenit vizibile în 2021, când Rusia, făcând presiuni asupra Europei pentru a aproba punerea în funcțiune a conductei Nord Stream 2, a început să trimită mai puține gaze. Cu toate acestea, vârful prețurilor la gaze naturale a venit în 2022 când, după invadarea Ucrainei de către Rusia, exporturile de gaze rusești au fost reduse și mai mult. Astfel, în vara lui 2022, prețurile gazelor naturale au crescut la peste 300 de euro/MWh. Creșterea bruscă a importurilor de GNL din țări precum Statele Unite și condițiile meteorologice favorabile timp de două ierni consecutive au ajutat Europa să treacă acest hop. Cu prețul însă a reducerii generalizate a activității în sectoarele sale industriale.