ANALIZĂ Problemele noilor propuneri de sprijin pentru facturi: consumatorii s-ar putea trezi cu regularizări usturătoare / Plafonări pentru unii clienți, nimic pentru alții / Marea industrie ar putea falimenta

Elena Deacu mart. 18, 2022 8 comentarii
protest Declic, Ministerul Energiei, facturi energie

Guvernul a dezvăluit joi seară noile propuneri de măsuri de sprijin pentru facturile la energie, care vor fi aplicate timp de un an, începând cu 1 aprilie 2022. Schema de ajutor este în continuare defectuoasă, potrivit experților din piață, deși Guvernul a avut timp, de această dată, să pregătească măsurile din timp. Potrivit expertului în energie Dumitru Chisăliță, există probleme legate faptul că se ia în calcul consumul din 2021, iar regularizările ar putea aduce surprize, de faptul că plafonarea nu se aplică unitar și de efectele dezastruoase asupra marii industrii.

La ora publicării articolului, Guvernul discută în ședință această formă a ordonanței de urgență. Nu este clar însă care va fi forma finală a măsurilor, acestea putând suferi modificări. UPDATE Guvernul a adoptat noile măsuri de sprijin. Nu este cunoscută încă forma finală a ordonanței.

Însă în forma actuală, se ridică următoarele probleme:

Problema 1: Regularizările pot fi usturătoare

La energie electrică, Guvernul va plafona prețul pentru anul 2022 în funcție de consumul mediu lunar înregistrat în anul 2021.

Această referință însă nu ține cont de faptul că începutul anului 2021 a fost unul mai calm în piața de energie, prețurile încă erau suportabile, drept urmare clienții nu erau neapărat atenți la consum.

În plus, ar putea exista situații punctuale care discriminează anumiți consumatori sau favorizează alții. De exemplu, un consumator care se mută în acest an într-o chirie nouă poate fi mai econom din punct de vedere al consumului de energie. Însă el nu va beneficia inițial de măsurile de sprijin dacă chiriașul anterior a consumat anul trecut peste limitele stabilite de Guvern (plafon de 0,68 lei/kWh dacă consumul a fost sub 100 kWh, plafon de 0,8 lei dacă consumul a fost între 100 și 300 kWh). Abia la regularizare clientul va vedea dacă a plătit bani în plus.

Într-adevăr, această referință are lacune, explică pentru Economedia expertul în energie Dumitru Chisăliță. Însă, potrivit lui, și alternativele ar fi păguboase.

„Alternativa la consumul din 2021 este să se ia consumul înscris în contract, în anexa cu consumul estimat. Iar la nivelul consumatorilor casnici, cel puțin 9 luni din 12 au consumuri estimate, pe care fiecare client a completat-o cum a completat-o… Problema este ce se va întâmpla în momentul în care se face regularizarea”, explică Dumitru Chisăliță.

De altfel, momentul regularizării este problematic și pentru schema de plafonare pregătită deja pentru 1 aprilie. „Inițial poți să plătești facturi mici, dacă ai consumat puțin în 2021. Dar dacă ai depășit pragul de consum în 2022, când vine regularizarea, te-a fript”, susține Chisăliță.

Problema 2: Toate firmele primesc plafonare la energie electrică, dar nu și toți consumatorii casnici

Problema plafonării prețurilor în România este că aceasta nu are caracter unitar, care este primul element al unei legi, mai afirmă Chisăliță.

Astfel, de exemplu, există plafonare a prețului la energie electrică pentru absolut toți consumatorii non-casnici (firme). În schimb, nu există pentru toți consumatorii casnici, cum ar fi cei cu consum de peste 300 kWh. Într-adevăr, cei cu un consum așa mare pot fi oameni cu case mari, care își permit facturi mai mari. Însă există situații similare și în cazul non-casnicilor: sunt firme care își pot permite facturile la energie și fără plafonare a prețului.

În plus, potrivit expertului, se acordă o plafonare pentru toți consumatorii noncasnici de energie electrică și doar pentru o parte din consumatorii noncasnici de gaze, deși costurile cu gaze sunt mult superioare față de cele pe gaze.

Plafonarea prețului la energie este o alegere păguboasă, afirmă Chisăliță, care precizează că numai România și alte 2-3 țări europene au mai ales această măsură de susținere a populației.

Problema 3: Se pleacă de la premiza greșită că dacă consumi puțin ești sărac

Totodată, o problemă majoră este categorisirea consumatorilor în funcție de consum. „Cu plafonarea în funcție de consum pleci de la premiza greșită că dacă ești sărac consumi puțin. Dacă ai casă sărăcăcioasă, vei consuma mult pentru că locuința nu este izolată, așa că nu primești măsuri de sprijin. În schimb va primi măsuri de sprijin cel care consumă puțin, chiar dacă acest lucru se întâmplă pentru că el a avut bani să își izoleze locuința”, mai susține Chisăliță.

Totodată, pot exista case în care trăiesc familii numeroase, dar cu venituri mici. Acestea nu vor putea primi măsuri de sprijin.

„Există consumatorii care consumă peste 300 kWh/lună și au venituri sub venitul minim din România, așa cum există locuri de consum la care consumule este sub 300 kWh/lună și sunt milionari. Și atunci care este echitatea acestei legi? De ce un milionar să beneficieze de preț plafonat și un consumator cu salariul minim pe economie să nu beneficieze?”, mai arată Chisăliță.

El apreciază că 30% din consumatorii casnici nu se vor încadra în cerințele legii și vor achita prețul din contractele de furnizare a energiei electrice existente, prețuri între 1,4 lei/kWh și 4,1 lei/kWh. Adică o casă care consumă 301 kWh/lună, va achita pentru energia electrică între 421 lei/lună și 1234 lei/lună.

Problema 4: Plafonarea prețurilor gazelor la producători va duce la închiderea industriei mari

Guvernul a mai stabilit că producătorii de gaz (Romgaz și OMV Petrom, singurii din România) sunt obligați să vândă gaze cu 150 lei/MWh către consumatorii casnici (și cu 250 lei către producătorii de energie termică).

În plus, pentru consumatorii casnici și pentru consumatorii non-casnici (firme) mai mici de gaze, prețul gazelor va fi plafonat. În schimb, nu va exista o plafonare dacă o firmă a consumat 50.000 MWh în anul 2021.

Drept urmare, producătorii vor vinde gaze mai scumpe, la prețurile reale din piață, către industrie, iar consumatorii industriali vor fi nevoiți să importe la prețuri mari.

„Această situație va determina, exact cum s-a întâmplat în cazul OUG 114, o explozie a prețului la gaze pentru consumatorii non-casnici care consumă mai mult de 50.000 MWh/an. Respectiv acești consumatori vor achita aproape toate gazele din import în următorul an (cca. 80%), dar și diferența între prețul de piață și prețul plafonat pentru gazele din producție internă, adică consumatorii industriali vor achita un preț de minim 1.000 lei/MWh. Apreciez că majoritatea consumatorilor industriali care consumă mai mult de 50.000 MWh/an vor falimenta”, arată o analiză a lui Dumitru Chisăliță.

Potrivit lui, putem să uităm că mai avem industrie peste 50.000 MWh. Întrebat ce industrii ar putea fi afectate, Chisăliță a spus: „Orice industrie care are consum mare de energie: materiale de construcții, sticlă, industrie metalurgică, siderurgică. Toate acestea nu o să supraviețuiască”.

Problema 5: Plafonarea falimentează furnizorii

Odată cu plafonarea prețurilor la energie, de pe site-ul Autorității de Reglementare în Energie au dispărut aproape toate ofertele de energie de la 1 aprilie, mai susține Chisăliță.

Potrivit lui, măsura plafonării afectează toți furnizorii mici, care nu au flux de numerar sau puterea de a lua împrumuturi mari de la bănci pentru a acoperi costurile plafonării până virează statul banii.

„Mai avem 10-15 ofertanți, din care 10 sunt cei mari. Într-o lună, două o să rămână doar cei mari. Despre ce concurență mai vorbești”, arată expertul în energie.

Chisăliță susține, astfel, că noțiunea de piață liberalizată nu își mai are rostul în care prețul este reglementat aproape pentru toată piața.

Problema 6: marjă comercială diferită pentru energie electrică și gaze

Guvernul a mai stabilit că marja comercială va fi de 73 lei/MWh pentru furnizorii de energie electrică și de 12 lei/MWh pentru furnizorii de gaze.

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, astfel, marja comercială va fi de 10% pentru furnizorii de energie electrică și de 2% pentru furnizorii de gaze. „Este o diferență uriașă. Iar în mod normal la gaze sunt costuri financiare mai mari, deci ar trebui să fie pe dos. De ce să nu pun o marjă comercială fixă, de 5% și la gaz și la energie”, spune Chisăliță.

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Comentarii

  1. N-am auzit de nici un furnizor de gaz sau electricitate care sa fi iesit in pierdere si sa fi falimentat. Nu mai plangeti de mila furnizorilor, care intentioneaza, dupa cum scrie in articol, sa furnizeze energie electrica cu 4,1 lei/kwh, adica cam de 5 ori mai scump decat in vestul Europei, unde se vinde nergia cea mai scumpa. Cred ca nici in Dubai nu sunt asemenea preturi.
    Un articol care plange de mila companiilor de electricitate si gaz, in detrimentul populatiei, care este si asa, foarte saracita.
    Nu am auzit oameni saraci sa consume mai mult de 300 kwh pe luna, chiar daca stau 10 intr-un apartament, pentru ca ard acelasi bec si folosesc acelasi frigider. Este normal sa se descurajeze risipa prin stimularea reducerii consumului iar plafonarea la preturi diferite in functie de consum asta face de fapt.

    • Daca ai cauta pe “goagal” ai sa vezi/citesti ca toti furnizorii au iesit pe minus in 2021. Cei mai mari castigatori sunt producatorii de stat. Cand vorbesti despre criza energetica cu Nea Tilica de la bodega din sat n ai sa afli adevaratii castigatori ai acestei crize. Un secret: producatorii care sunt 85% de stat vand cu preturi de 6-10 mai mari fara de acum un an doi. Cauta profit Hidro, Nuclear electrica , petrom, Romgaz etc

    • Nu ati inteles cum se formeaza preturile energetice. Pe scurt: furnizorii cumpara marfa (energie electrica sau gaze naturale) de la producatori (aici pretul este de 7 ori mai mare decat anul trecut). Ulterior, furnizorul face factura care cuprinde:
      – prețul mărfii;
      – tarife de transport si distributie (reglementate);
      – alte taxe (taxa cogenerare, acciza, certificate verzi pentru energie electrica).
      Furnizorul adauga cam 10 bani (0,01 lei) / kWh costul sau de functionare (salariati, softuri, etc.).
      Se adauga TVA de 19% si gata factura.
      80% din pretul marfii apartine statului (care are producatorii din energie); tarifele reglementate sunt de regula tot la firme de stat, alte taxe si TVA tot la stat. Plus, supraimpozitarea aduce alti bani la stat.
      In final 95% din cresterea preturilor ajunge la STAT.
      Deci sa zicem ca toate costurile pe un kWh sunt 4,10 lei (din care doar 0,10 lei sunt costurile furnizorului) si vine statul si impune ca furnizorul sa tarifeze doar 1 leu. Cam asta este schema.

  2. Daca treci la Hidroelectrica ai pretul garantat pentru 12 luni la .06664 lei/kwh TVA inclus (Ilfov), indiferent de consum. E cel mai bun pret pe care poti sa-l ai.

  3. În general, piața înseamnă concurență pentru cei în măsura să-i facă față! Dacă ai intrat în acest joc, nu-i obligatoriu să rămâi la masă dacă nu te mai țin puterile. De ce statul este obligat să ajute să supraviețuiască un furnizor de energie care are doar un laptop și o garsonieră în chirie pe post de sediu iar un patiser, frizer, cismar, mecanic auto etc., nu? Tot din piața concurentială dispar și cei enumerați și nu-i pasă statului câtuși de puțin. Da, este adevărat, de la micii meseriași sau fermieri nu curg “atențiile” consistente către partide așa cum vin de la “băietii deștepți” din energie.

  4. În general, piața înseamnă concurență pentru cei în măsura să-i facă față! Dacă ai intrat în acest joc, nu-i obligatoriu să rămâi la masă dacă nu te mai țin puterile. De ce statul este obligat să ajute să supraviețuiască un furnizor de energie care are, în majoritatea cazurilor, o secretară, un IT-ist, un laptop și un birou închiriat? De ce să nu beneficieze de “grija părintească” a statului și un patiser, frizer, cismar, mecanic auto, fermier, măcelar etc.? Tot din piața concurentială dispar și cei enumerați și nu-i pasă statului câtuși de puțin. Da, este adevărat, de la micii meseriași sau fermieri nu curg “atențiile” consistente către partide așa cum vin de la “băietii deștepți” din energie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.