Analiză. Profit de 1,2 miliarde euro pentru sectorul cerealelor din România, Bulgaria, Moldova și Serbia în 2021. Țara noastră reprezintă cea mai mare piață din punct de vedere al veniturilor operaționale

În 2021, sectorul cerealelor din Bulgaria, Moldova, România și Serbia a generat un profit net agregat de 1,2 miliarde de euro, de aproape cinci ori mai mare decât în anul precedent, arată un raport al industriei realizat de furnizorul de informații de afaceri SeeNext. Pe parcursul întregii perioade 2019-2021, profitul net al sectorului a atins 1,7 miliarde euro, indicând o redresare rapidă după criza globală a sănătății care a afectat profiturile în 2020. creșterea profitabilității a fost observată în toate țările. La nivel de țară, România a fost cea mai mare piață din punct de vedere al veniturilor operaționale, cu 3,288 miliarde euro, în creștere cu o rată de 43% față de anul precedent.

Raportul SeeNext include o analiză financiară aprofundată a performanței a 2.369 de companii din agricultură din Bulgaria, Moldova, România și Serbia, în perioada 2019-2021.

Industria agricolă s-a confruntat cu probleme în ceea ce privește numărul angajaților în 2021, forța de muncă a scăzut cu aproape 2.800 de persoane în cele patru țări analizate. În 2021, puțin sub 48.000 de persoane erau angajate în acest sector. România și Bulgaria reprezentau 65% din totalul locurilor de muncă din regiune, cu aproape 16.000 și, respectiv, 15.000 de angajați. Serbia a raportat cel mai mare declin al numărului de angajați în 2021, cu o scădere de 3,4% față de anul precedent, în timp ce numărul de angajați din Moldova a rămas aproape neschimbat, la 9.884 de persoane.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Producția agricolă a României o depășește pe cea a celorlalți trei colegi din regiune, dar rămâne în urma Bulgariei și Serbiei în ceea ce privește valorificarea eficientă a fiecărui hectar de teren arabil. În ceea ce privește randamentul la hectar, Bulgaria se situează pe primul loc cu producția de grâu și porumb, în timp ce Serbia este pe primul loc cu floarea-soarelui și rapița.

Cum au arătat importurile și exporturile României cu Ucraina

Importurile României din Ucraina au crescut cel mai mult dintre cele trei țări. În 2022, importurile de grâu din Ucraina au înregistrat cel mai mare salt, ajungând la 505.442 de tone. Acest lucru contrastează puternic cu o cantitate cumulată importată de 338 kg în cei trei ani anteriori invaziei Rusiei în Ucraina.

Importurile de porumb din Ucraina au înregistrat al doilea cel mai mare salt în 2022, urcând de aproximativ 585 de ori în comparație cu importurile cumulate de grâu acumulate în 2019-2021 și ajungând la 745.968 de tone.

Importurile de floarea-soarelui au urcat de peste 65 de ori, ajungând la 359.182 de tone, în timp ce importurile de rapiță au crescut de aproape 60 de ori, ajungând la 320.835 de tone. În cei trei ani dinaintea războiului, importurile de grâu și porumb ale României din Ucraina au feliat o fracțiune cu totul neglijabilă din totalul importurilor de aceste cereale ale țării – în 2022, cifra a crescut la o pondere de 48,2% pentru grâu și 55,7% pentru porumb.

Importurile de semințe de rapiță din Ucraina au tăiat o cotă de 80,6% din cantitatea totală a importurilor de rapiță ale României în 2022, sărind de la 2,2% în perioada 2019-2021. Importurile de floarea-soarelui au crescut la 54,9%, de la doar 0,7% în perioada 2019-2021.

În ceea ce privește exporturile de grâu ale României în 2022, acestea au scăzut cu 17,7% pe an, la 5,685 milioane de tone, în timp ce ponderea lor în producția țării a scăzut cu 0,7 pp, la 65,5 pp. Exporturile de floarea-soarelui au crescut ușor cu 0,5% pe an, ajungând la 1,453 milioane de tone în 2022, în timp ce ponderea lor în producție a crescut cu 18,1 pp, la 69%. Exporturile de porumb ale României au decelerat în cel mai rapid ritm, ajungând la 5,54 mil. tone, în urma unei scăderi anuale de 19,6%. Ca pondere în producția anuală, exporturile de porumb au crescut la 68,9% în 2022, de la 46,5% în anul precedent. Exporturile de semințe de rapiță au crescut ușor, în creștere cu 3,8% pe an, la 1,021 milioane de tone în 2022, tăind o cotă de 83,1% din producție – de la 71,5% cu un an înainte.

România a înregistrat cele mai mari venituri din exploatare în 2021

România a înregistrat cele mai mari venituri din exploatare în 2021, de 3,288 miliarde de euro. Acest lucru reprezintă o creștere de 43% pe an, consolidând dominația României în rândul celorlalte țări analizate.

Bulgaria a urmat ca a doua țară ca mărime în ceea ce privește veniturile operaționale reale în 2021, ajungând la 2,173 mld. euro, reprezentând o creștere de 37% de la an la an.

Serbia a raportat o creștere cu 17% a cifrei de afaceri, până la 1,528 mil. euro.

Moldova, la rândul său, a înregistrat cea mai mare rată de creștere anuală în 2021, de 51,6%, dar a avut cea mai mică cifră de afaceri dintre cele patru țări, de 564 mil. euro. Proiecțiile noastre indică faptul că aceste țări vor menține această structură a veniturilor și acest clasament până la sfârșitul anului 2024, diferența dintre lider și cel de-al doilea clasat crescând cu aproape 2 mld. euro.

România are două regiuni proeminente care au condus detașat în ceea ce privește veniturile din exploatare și au reprezentat peste 50% din cifra de afaceri din industria cerealelor în 2021. Regiunea Sud-Muntenia a fost cea mai mare, cu vânzătorii de cereale care au raportat un venit agregat de 870 milioane de euro, sau cu 55% mai mult decât în 2020. A doua cea mai mare regiune a fost regiunea Sud-Est, cu o rată de creștere anuală similară de 54% și un venit total de 824 milioane EUR în 2021. Dintre celelalte șase regiuni rămase în țară, regiunea Nord-Est se evidențiază ca fiind cea mai mare și are cele mai optimiste proiecții pe termen scurt. În ciuda faptului că a raportat venituri operaționale staționare în 2019 și 2020, de 349 milioane euro, rata sa de creștere de 56% în 2021 a fost apropiată de cea a celor doi lideri. Regiunea Vest a raportat venituri de exploatare agregate de 320 de milioane de euro în 2021, în timp ce regiunea Centru a înregistrat venituri de 125 de milioane de euro în 2021.