Analiză. Record de “clădiri verzi” certificate în 2022. Topul dezvoltatorilor, explicații și perspectivele pentru 2023

În ultimele 12 luni, 154 de clădiri din România au fost certificate BREEAM sau LEED, reprezentând aproximativ o treime din numărul de clădiri certificate în cei 14 ani de când a apărut în România prima certificare de clădire verde, conform datelor centralizate de o companie de servicii de consultanță și certificare a clădirilor verzi. Care sunt explicațiile pentru noua orientare? Explică, pentru Economedia, Adrian Pop, consultant BREEAM (sistem de certificare de clădiri “verzi”), de la ADP Birou de Arhitectură (Cluj), companie de proiectare de arhitectură și consultanță în domeniul sustenabilității clădirilor. În ceea ce privește perspectivele pentru 2023 și contracte noi, anul care tocmai a început e marcat de incertitudine și precauție.

Cele mai multe clădiri certificate sunt clădiri de retail (59 de centre comerciale sau magazine alimentare), urmate de sectorul logistic (48 de clădiri de producție sau depozitare) și clădirile de birouri (36 de clădiri certificate), potrivit analizei ADP.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Dezvoltatorii cu cele mai multe clădiri certificate în 2022 rămân CTP, care au adăugat în acest an încă 36 de clădiri certificate BREEAM, ajungând la 99 de clădiri certificate BREEAM în România. Sunt urmați de NHOOD, care au certificat 24 de clădiri, PENNY cu 20 de clădiri certificate, Mitiska REIM + Square 7 Properties cu 13 centre comerciale certificate, Globalworth cu 5 clădiri de birouri certificate BREEAM și LEED, respectiv Transilvania Construcții cu 5 clădiri certificate BREEAM.

De altfel, dezvoltatorii de la CTP au anunțat ca țintă atingerea neutralității nete de carbon până în anul 2023, în acest scop obținând certificarea BREEAM pentru întregul său portofoliu de proprietăți industriale.

România rămâne la fel de competitivă și în acest an, obținând câteva dintre punctajele record acordate de BRE (instituția ce emite certificatele BREEAM) în 2022, conform analizei:

• Depozitul regional PENNY din Filiași (92,89%) –  cel mai mare punctaj acordat vreodată pentru o clădire industrială
• CTP Clubhaus, dotarea comunitară din cel mai mare parc industrial din Centrul și Estul Europei, CTPark Bucharest West (94,6%) – cel mai mare punctaj pentru o clădire existentă
• Globalworth Square (99%) – cel mai mare punctaj pentru o clădire nouă

Clădirilor certificate BREEAM li se adaugă cele 4 clădiri certificate LEED și cele 6 recertificări LEED. Dintre acestea, doar hala de producție P&G din Urlați este o clădire nouă, celelalte 9, prezentate în tabelul de mai jos, fiind clădiri existente pentru care s-a certificat sau recertificat modul de operare și management.

„Deși sectorul construcțiilor e amenințat de fluctuații mari ale prețurilor, schimbări legislative imprevizibile, penurie de materie primă, numărul și varietatea de proiecte contractate pentru servicii de sustenabilitate în 2022, care se vor derula pe următorii 2-3 ani, ne arată că dezvoltatorii își vor continua planurile de investiții, planuri în care sustenabilitatea are un loc foarte important. Nu doar numărul de proiecte a crescut foarte mult în ultimii ani, ci și ambițiile dezvoltatorilor pentru certificări de nivel tot mai înalt”, a declarat Adrian Pop, managerul general al ADP green building.

În ceea ce privește perspectivele pentru 2023 și contracte noi, anul care tocmai a început e marcat de incertitudine și precauție.

“În discuțiile pe care le aud în jurul meu simt multă incertitudine și precauție. Toată lumea se așteaptă ca inflația să fie mai mare sau mai lungă decât ce se anunță oficial și să începem să simțim o recesiune. Deci mi-e foarte greu să prezic cum va fi anul 2023. La inceputul pandemiei am avut insă o strategie care s-a dovedit câștigătoare. Am avut un oarecare front de lucru, am incercat să transmit echipei siguranță cel puțin pe un termen mediu și să ne concentrăm atenția pe ce avem de lucru. Astfel ne-am ținut mintea ocupată cu ce aveam de făcut, evitând toată incertitudinea din jurul nostru. Activitatea biroului a mers bine și am reușit să ne dezvoltăm. Cred că și acum, dacă ne concentrăm pe ce avem de făcut, vom trece cu bine prin anul 2023. Avem multe planuri și idei. Dacă realizăm jumătate din ele, e foarte bine”, spune arhitectul.

“Observăm și câteva direcții noi legate de sustenabilitate: calculul și compensarea amprentei de carbon înmagazinate și/sau operaționale, certificarea WELL, certificarea EU Taxonomy sau conformarea nZEB. Toate acestea sunt servicii noi, pe care, în 2022, am început să le oferim clienților noștri și credem că în anii care urmează vor avea o cerere din ce în ce mai mare”, a completat Pop.

De unde vine recordul?

Care sunt explicațiile pentru numărul mare de certificări, în raport cu anii anteriori? Investițiile în sustenabilitate vor fi decisive pentru valoarea clădirii și nivelul de taxare, spune Pop, pentru Economedia.

“Cererea mare pentru evaluarea sustenabilității clădirii și obiective de a obține niveluri de certificare mai ambițioase vine pe de o parte dinspre fondurile de investiții și bănci, care au realizat că aceste certificări asigură clădirilor pe care le finanțează o evaluare mai bună și o atractivitate mai mare în vremuri incerte. Apoi, cei mai importanți dezvoltatori incearcă să fie cât mai vizionari, să construiască în prezent clădiri care răspund cerințelor și reglementărilor care vor apărea în viitor. Dacă urmărim dezbaterile și intențiile de reglementare, vedem că în viitorul foarte apropiat nivelul de certificare, consumurile de energie, amprenta de carbon inmagazinată și operațională devin tot mai importante. Vor defini valoarea clădirii, nivelul de taxare, capacitatea proprietarului sau a chiriașului de a se putea integra într-un plan de reducere sau chiar compensare a amprentei de carbon sau chiar prețul cu care proprietarii vor putea vinde sau închiria spațiile pe care le dețin”, susține Adrian Pop.

LEED 2022:

Top 10 BREEAM:

ADP green building a finalizat în 2022 un număr de 108 certificări BREEAM, echivalentul a 1.392.166 de mp, reprezentând aproape 60% din totalul certificărilor încheiate în 2022 în România, potrivit companiei. In 2022 ADP green building și-a extins activitatea în Ungaria, urmând ca în 2023 să își consolideze prezența în România, Bulgaria și Ungaria și să se extindă în Slovacia.

Chiriașii, dispuși să plătească o chirie mai mare pentru spații de birouri mai sustenabile

Certificările pentru clădiri verzi devin o necesitate pentru orice proprietar care dorește să-și închirieze cu succes birourile, spun consultanți imobiliari. “Mai mult decât atât, într-o lume post-COVID și cu inflație ridicată și într-o perioadă în care este mai dificil să readuci angajații la birou, proprietarii caută din ce în ce mai mult diferite certificări ESG care să-i diferențieze pe piață, iar chiriașii sunt interesați și dispuși să plătească o chirie mai mare pentru spații de birouri mai sustenabile. De altfel, toate clădirile de birouri livrate începând cu anul 2017, adică 31% din stocul modern de birouri din capitală, sunt certificate LEED și BREEAM, rata de neocupare pentru aceste spații de birouri clasa A fiind în medie de aproximativ 11%, iar chiriile sunt cuprinse între 17 și 19 euro pe metru pătrat. Decalajul la nivel de chirie dintre clădirile mai vechi și cele mai noi, situate la fel de bine, se va menține și se va accentua, deoarece costurile de investiții nu pot compensa în totalitate avantajele pe care le au acestea din urmă”, a notat Victor Coșconel, Head of Leasing | Office & Industrial Agencies la Colliers, într-o analiză legată de piața de birouri.