Sursa foto: Twitter/Giorgia Meloni
Speranțele Italiei de a-și transforma economia cu miliarde de euro din fondurile de redresare a Uniunii Europene pentru pandemie se destramă rapid, spun reprezentanții firmelor italiene. Ineficiența la toate nivelurile sporește riscul de a stimula mai mult datoria decât creșterea economică, arată o analiză Reuters.
La jumătatea anului 2020, Roma a obținut partea leului dintr-un fond de 724 de miliarde de euro destinat să ajute membrii UE să iasă din pandemie mai ecologici și mai dezvoltați din punct de vedere tehnologic.
Cele 191,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi ieftine și subvenții acordare Italiei, care urmau să fie primite în tranșe până în 2026, au fost destinate investițiilor.
Trei ani mai târziu, Bruxelles-ul blochează fondurile din cauza faptului că Roma nu și-a respectat partea sa de înțelegere: adoptarea progresivă a 527 de “obiective și repere” politice extrem de detaliate.
Disputele au apărut, printre altele, cu privire la reforma concesiunilor portuare ale Italiei, la posibilitatea ca îmbunătățirile aduse stadioanelor de fotbal să fie incluse în plan și la neasigurarea a 7.500 de paturi suplimentare pentru studenți.
De asemenea, Italia a întârziat cu cheltuirea banilor deja transferați, ceea ce îi îngrijorează pe economiști și agențiile de rating care analizează sustenabilitatea celei de-a treia datorii din lume ca mărime.
Roberto Perotti, profesor de economie la Universitatea Bocconi din Milano, a declarat că Italia a elaborat prea în grabă planul de redresare și reziliență post-COVID (PNRR) și a solicitat prea mulți bani.
“A fost condamnat de la început”, a spus el. “Nu am fost capabili să decidem asupra unor proiecte rezonabile și nu suntem în măsură să cheltuim banii pentru cele care au fost convenite”.
Prim-ministrul Giorgia Meloni, care a preluat funcția în urmă cu nouă luni, intenționează să prezinte luna viitoare la Bruxelles un PNRR reînnoit și revizuit.
Dând vina pentru eșecurile înregistrate pe predecesorii ei, Mario Draghi și Giuseppe Conte, ea a declarat săptămâna trecută în parlament: “Vom face o bună utilizare a acestor bani, indiferent de ce este nevoie”.
Impact în scădere asupra economiei
Italia a primit până în prezent 67 de miliarde de euro, ultima tranșă sosind la sfârșitul anului 2022. Până la sfârșitul lunii februarie, investise 26 de miliarde, aproximativ jumătate din suma planificată.
Prin urmare, impactul preconizat asupra creșterii economice se diminuează.
Potrivit Trezoreriei, PNRR a contribuit cu doar 0,1 puncte procentuale la rata de creștere de 3,7% a Italiei în 2022, mult mai puțin decât cele 0,7 puncte vizate.
Chiar și așa, în aprilie, guvernul a declarat că va reprezenta 80% din creșterea economică din acest an, proiectată la un nivel modest de 1%, subliniind importanța resuscitării proiectului.
Italia a fost singura țară care a acceptat nu numai subvențiile UE, ci și toate împrumuturile la care avea dreptul, în valoare de aproape două treimi din total, mizând pe faptul că un impuls de creștere va compensa impactul asupra datoriei. Investitorii se tem acum că acest pariu s-ar putea întoarce împotriva lor.
“Trebuie să creștem cu 2% pe an”, a declarat Carlo Messina, șeful Intesa Sanpaolo, cea mai mare bancă din Italia și al doilea creditor ca mărime după Banca Centrală Europeană.
“Doar cu investiții putem accelera creșterea”.
Vittorio Soldavini, șeful H.T. High Technology, o companie de software din nordul Italiei, a declarat că problemele PNRR au înghețat planurile de investiții ale întreprinderilor.
“Printre clienții noștri se numără organisme publice care așteaptă banii, dar nu știu dacă îi vor primi… investițiile publice nu pot începe, iar acest lucru este valabil și pentru companiile private.”
În spatele problemelor se află o planificare deficitară și o lipsă de personal calificat care să ajute consiliile locale – care gestionează o mare parte din proiecte – să organizeze licitațiile și să supravegheze progresul.
“Ne lipsesc avocații, contabilii, inginerii, totul”, a declarat Davide Carlucci, care conduce Recovery South, o rețea de 323 de primari din sudul subdezvoltat al Italiei, unde se presupune că vor fi cheltuiți 40% din banii PNRR.
“A fost o oportunitate irosită”, a spus el.
Gustavo Piga, un profesor de economie care predă politica de achiziții publice la Universitatea Tor Vergata din Roma, a declarat că salvarea PNRR ar necesita “angajarea pe scară largă a experților în licitații publice cu contracte permanente și bine plătite”.
Microproiectele cu bani PNRR care au stârnit râsul
Mai mult de jumătate din banii UE ar trebui să meargă către digitalizare și tranziție ecologică, iar restul ar trebui să fie dedicat transportului durabil, educației, coeziunii sociale și sănătății.
Cu toate acestea, pe fondul dezamăgirii tot mai mari a publicului, mass-media italiană a făcut haz de o multitudine de microproiecte care nu sunt capabile de a contribui la creștere, cum ar fi extinderea cimitirelor sau deschiderea unui muzeu al șuncii într-un sat de lângă Parma.
În cazul proiectelor mai ambițioase, companiile sunt exasperate de procedurile birocratice îndelungate.
O firmă de inginerie din nordul țării a prezentat în urmă cu un an un proiect pentru a produce materiale de înaltă tehnologie și ușoare pentru automobile. După ce a fost verificată de o bancă și de consiliul național de cercetare, aceasta speră să obțină aprobarea la sfârșitul acestui an, permițând începerea lucrărilor în 2024.
Având în vedere cât de repede proiectele de inovare devin învechite, doi ani este o perioadă lungă de așteptare, a declarat directorul său executiv pentru Reuters, care a cerut să nu fie numit datorită sensibilității subiectului.
Guvernul încă așteaptă o tranșă de 19 miliarde de euro din fondurile UE blocate în martie din cauza nerespectării obiectivelor politice.
De asemenea, nu a respectat termenul limită de la sfârșitul lunii iunie pentru următoarea rundă de obiective, ceea ce înseamnă că o tranșă suplimentară de 16 miliarde de euro care ar trebui să vină în acest an ar putea să nu vină înainte de 2024, afectând finanțele publice ale Romei, care deja scârțâie.
Ilaria Gobbato, specialistă în licitații la firma de avocatură Dentons, a declarat că este posibil ca noi probleme să apară în urma adoptării în această lună a unui nou cod juridic pentru contractele publice.
Acesta aduce normele bizantine ale Italiei mai aproape de standardele UE, dar Gobbato a spus că, inițial, oamenilor le va fi greu să se adapteze.
“Trebuie să vă întrebați câte administrații vor fi pregătite să organizeze licitații începând de mâine”, a spus ea.