Foto: Inquam Photos / George Călin
Intensitatea activității socio-economice din România a revenit pentru prima dată la nivelul pre-pandemie în luna mai din acest an, arată datele publicate de revista britanică de specialitate The Economist, analizate de cercetătorii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj. „Noua normalitate” diferă însă față de perioada de dinaintea pandemiei, spun economiștii din echipa Romanian Economic Monitor, care au urmărit efectele răspândirii SARS-CoV-2 în România aproape de la debutul pandemiei. Participarea la evenimente sportive, dar și traficul rutier depășesc nivelul de dinaintea pandemiei. Rata de ocupare a birourilor, transportul public, respectiv prezența în cinematografe se află în continuare sub nivelul pre-pandemic.
După mai bine de doi ani de trai în pandemie (cu restricții ridicate în 2022) și cu un război declanșat de Rusia în Europa, a apărut în analize și discuții conceptul de o „nouă normalitate”, spun economiștii.
„Crizele din ultima perioadă, pandemia, respectiv războiul, au adus multe schimbări radicale în societate și în economie, iar oamenii s-au adaptat repede la aceste schimbări. Aceste schimbări majore au adus în mijlocul discuției conceptul de „noua normalitate”. Ce înseamnă mai exact această nouă normalitate? Cum va arăta viața socio-economică din lume și din România în perioada imediat următoare? Care sunt acele obiceiuri care au apărut în ultimii ani și ne vor schimba viața și în viitor, care dintre aceste obiceiuri vor dispărea, în ce măsură oamenii se vor întoarce la comportamentele de dinaintea pandemiei? Aceste întrebări rămân deschise și în momentul de față și sunt discutate în mod intens de specialiști pentru a determina cum va arăta viața societății și ce impact vor avea schimbările survenite în ultimii doi ani asupra economiei viitorului”, amintește Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
Conform datelor publicate de revista britanică de specialitate The Economist, analizate de cercetătorii de la UBB FSEGA, intensitatea activității socio-economice din România a revenit pentru prima dată la nivelul pre-pandemie în mai 2022. Această nouă normalitate diferă însă față de perioada de dinaintea pandemiei.
Per total, indicele de revenire la normalitate în România e la 92,9%, în vreme ce în Marea Britanie acesta e doar la 89,2%, în Germania e de 89,5% și în Franța de 91,4%. Polonia, Ungaria, Cehia și Italia sunt țări care depășesc România la acest capitol.
Sunt câteva sectoare ale activității populației care au revenit în totalitate sau chiar au depășit nivelul obișnuit înaintea pandemiei.
Sectoarele câștigătoare și marii perdanți
„De departe, participarea la evenimente sportive a câștigat cel mai mult în ultima perioadă, fiind desigur și o activitate sezonieră, care în momentul de față se află la 148,6% comparativ cu ultimele date de dinaintea pandemiei”, menționează economiștii.
Se înmulțesc mașinile de pe drumurile țării
„Printre câștigători se află și traficul rutier, respectiv zborurile interne și internaționale care arată semne puternice de revenire: traficul rutier orășenesc se află pe un trend crescător de cel puțin un an (cele mai recente date arată un nivel de 105%), iar traficul aerian se apropie pentru prima oară mai consistent de nivelul pre-pandemic (97,9%)”, arată analiza FSEGA.
În primul trimestru al anului 2022, traficul pe aeroporturile din România a înregistrat aproape 3,1 milioane de pasageri, în creștere cu 236% față de primele trei luni ale anului trecut, conform datelor Asociației Aeroporturilor din România. Cei mai mulți pasageri au ales să călătorească de pe/ pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București, urmat de Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj, Aeroportul Internațional Iași, respectiv Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timișoara.
De asemenea, timpul petrecut de populația din România în afara locuințelor, în aer liber, este pe plus și a ajuns la 101,6%, cu o tendință puternică de revenire încă de la începutul anului 2021. Economiștii menționează că datele privind activitatea de trafic și petrecerea în aer liber reprezintă vești bune pentru companiile de transport, dar și pentru prestatorii de servicii de recreere în aer liber – inclusiv restaurantele cu terase, care pot conta pe revenirea mai puternică a cererii de pe piață. O tendință similară se observă în cazul comerțului cu amănuntul din România, care, deși este influențat de efectul sezonier, se apropie din nou după anul trecut de pragul de a depăși nivelul obișnuit înaintea pandemiei (95,9%).
Perdanți: Cinematografele și transportul public
Există însă și o serie de domenii de activitate care nu arată semne de revenire de la izbucnirea pandemiei în România la începutul anului 2020, arată datele sintetizate de Romanian Economic Monitor. Puternic lovit de pandemie se pare că este sectorul cinematografelor: datele arată în ultima lună un trafic de doar 33,1% comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei. Transportul public în orașele mari ale țării continuă să aibă o rată de utilizare mult mai scăzută (78,5%) chiar dacă nu mai există restricții privind utilizarea acestor mijloace de transport.
De asemenea, rata de ocupare a birourilor rămâne constant sub nivelul pre-pandemic – cele mai recente date arătând o ocupare de 84,9%. „Acest procent indică faptul că locul de muncă al oamenilor nu va mai fi ce a fost acum 2-3 ani: flexibilitatea muncii, regimul de telemuncă sau „home office” au devenit părți integrate în noua normalitate”, menționează coordonatorul proiectului Romanian Economic Monitor.
„Noul normal” pe piața muncii
De altfel, multe companii au anunțat deja că, după experiența din ultimii doi ani, vor menține regimul de muncă remote disponibil.
Un studiu din aprilie al PwC arăta că, deși restricțiile s-au ridicat, peste 86% dintre companii vor continua să lucreze în regim hibrid. Doar 11% vor relua activitatea obligatorie la birou pentru toți angajații, potrivit sondajului HR Barometru realizat de PwC România în luna martie. Dintre organizațiile care vor lucra în regim hibrid, 58,9% o vor face după anumite reguli, precum un număr de zile obligatoriu sau planificarea zilelor de prezență printr-o aplicație dedicată, în timp ce un sfert vor lăsa la alegerea angajatului prezența la birou.
În sectorul Energie (utilități / produse petroliere) se regăsesc mai multe companii care nu iau în calcul permanentizarea telemuncii sau nu o consideră relevantă pentru activitatea lor, dar proporția lor rămâne mică (20%). Urmează sectoarele: servicii financiare (11%) și FMCG/Retail (6%), după cum relevă datele din HR Barometru. La cealaltă extremă se află sectoarele în care se lucrează cu tehnologia, structurile sunt mai degrabă pe proiecte, cu un grad mare de autonomie al echipelor și indivizilor (IT&C, servicii profesionale, etc.)
97% dintre companiile participante la târgul de locuri de muncă Angajatori de TOP Business din aprilie susțineau că vor menține un mod de lucru hibrid și în viitor, potrivit organizatorilor, iar locurile de muncă remote sunt încă parte importantă din oferta de job-uri a portalurilor de specialitate.
Peste 2.600 de cazuri de COVID-19 într-o săptămână
Trebuie amintit că, deși numărul de cazuri nu e la nivel alarmant, pandemia nu s-a încheiat în România – se înregistrează în continuare cazuri, dar și decese și sunt încă sute de persoane internate în spitalele din țară.
În intervalul 13 – 19 iunie 2022 au fost înregistrate 2.609 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), potrivit datelor publicate de Ministerul Sănătății. Numărul acestora a crescut, de la 2112, câte se înregistrau săptămâna trecută.
În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 în prezent este de 458. De asemenea, la ATI, sunt internate 46 persoane. Dintre cei 46 pacienți internați la ATI, 41 sunt nevaccinați. Sunt internați 48 de pacienți minori. În acest interval, au fost raportate de către INSP 12 decese, toate ale unor pacienți care prezentau comorbidități. 10 erau nevaccinați.