Sursă foto: Pixabay
România poate depăși Polonia din perspectiva PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare până la jumătatea acestui deceniu, dar cu o serie de condiții, arată o analiză realizată de Andrei Rădulescu Director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.
Condițiile esențiale pentru a ajunge la acest deziderat sunt accelerarea reformelor, digitalizarea sectorului public și atenție mai ridicată acordată investițiilor în cercetare-dezvoltare, arată analiza BT.
Polonia și România s-au confruntat în ultimul secol cu provocări economice și istorice similare, evoluțiile din cele două țări fiind deseori analizate comparativ de specialiști.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În prezent Polonia și România reprezintă primele două economii din Europa Centrală și de Est, cu niveluri ale PIB-ului nominal din anul pandemic 2020 de 500 miliarde de euro, respectiv 200 miliarde de euro.
Dacă luăm în considerare datele Fondului Monetar Internațional (FMI) în perioada 1980-1990 nivelul de dezvoltare din România a fost superior celui din Polonia.
Situația s-a schimbat ulterior, îndeosebi ca urmare a divergențelor din perspectiva implementării reformelor, diferența de dezvoltare dintre Polonia și România atingând niveluri record la finalul anilor 1990 și începutul anilor 2000.
Banca Transilvania subliniază însă faptul că distanța de dezvoltare dintre Polonia și România s-a ajustat semnificativ în cadrul ciclului economic post criză: astfel, în 2019 (ultimul an al acelui ciclu) PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare ca procent din media UE se situa la 75,7% în Polonia, respectiv la 72% în România.
„Această convergență puternică a nivelului de dezvoltare din România spre nivelul din Polonia în ultimul deceniu a fost determinată de factori structurali. Subliniem faptul că în ambele economii am asistat la ameliorarea semnificativă a structurii contribuției factorilor de producție la dinamica anuală a PIB potențial în cadrului ciclului economic post-criză, evidențiindu-se dinamica componentei productivitate multifactorială. Creșterea semnificativă a contribuției productivității multifactoriale la ritmul anual al PIB potențial a fost determinată, în principal, de evoluțiile din sectorul privat, orientat spre eficiență și încorporarea progresului tehnologic, inclusiv a roadelor Revoluției Digitale. Subliniem faptul că în prezent sectorul privat din aceste economii este competitiv, atât pe plan european, cât și mondial”, arată analiza BT.
Totodată, din analiză rezultă faptul că niciodată în trecut contribuția factorului capital și contribuția productivității multifactoriale la ritmul anual al PIB potențial nu a fost la fel de echilibrată ca în prezent, atât în Polonia, cât și în România.
Analize econometrică exprimă că România a realizat o puternică convergență spre nivelul din Polonia din perspectiva ritmului anual al PIB potențial din 2010 până în 2019. Această convergență a fost determinată, în principal, de evoluțiile la nivelul dimensiunii factorilor muncă și productivitate multifactorială.
Conform analizei elaborate ritmul anual al PIB potențial din România a depășit nivelul din Polonia în 2020, evoluție determinată de dinamica factorului capital.
Pentru perioada 2021-2023, Banca Transilvania se așteaptă la intensificarea convergenței României spre nivelul din Polonia, printr-o evoluție mai puternică a ritmului potențial de creștere, susținut, în principal, de contribuția componentelor capital și muncă.
Reamintim că România a depăşit Slovacia, ca PIB pe cap de locuitor, în 2020. Totodată, probabil estimărilor lui Marcel Ionescu-Heroiu, expert senior în dezvoltare urbană la Banca Mondială, România „probabil” a depășit Ungaria în 2021, la PIB pe cap de locuitor.