Foto: Natee Jindakum / Dreamstime.com
Anul 2024 se anunţă a fi unul plin de incertitudini, iar numărul firmelor cu probleme ar putea depăşi 150.000, pe fondul efectelor negative generate de creşterea taxelor, de persistenţa inflaţiei şi accentuarea scăderii vânzărilor, arată o analiză realizată de compania Sierra Quadrant, citată de News.ro. Contracţia puternică a cererii determină tot mai multe companii să îşi restructureze afacerile și sunt sute de companii care au ales să îşi pregătească afacerile pentru vremuri de criză, să îşi reducă expunerile şi să caute soluţii financiare de backup în caz de nevoie, arată analiza.
”Perspectivele economice destul de tulburi la nivel european, confirmate deja în Marea Britanie şi Germania, au ridicat nivelul de alertă şi în economia românească. Multe dintre marile companii, în special cele care au operaţiuni de export, au apelat la restructurarea preventivă a afacerilor, pentru a-şi reduce expunerea la un eventual impact financiar negative”, arată o analiză realizată de Sierra Quadrant.
Restructurarea preventivă a afacerilor se referă, în esenţă, la reducerea expunerii în materie contractuală, de la volumele de marfă derulate pe lanţurile economice la optimizarea investiţiilor şi, în general, a cheltuieli logistice, operaţionale.
Cum tot mai multe firme înregistrează probleme pe fondul scăderii vânzărilor, optimizarea relaţiei contractuale poate face diferenţa între continuarea activităţii şi căderea în capcanele blocajului financiar, afirmă experţii de la Sierra Quadrant.
”Recesiunea economică este la ordinea zilei, chiar dacă în multe ţări este mascată în inflaţie. Scăderea vânzărilor în volum este resimţită în toate domeniile de activitate, iar acest fenomen pune presiune mai ales pe companiile mici şi mijlocii, multe dintre ele slab capitalizate şi dependente de fluxurile financiare obişnuite. Orice pas greşit al unui partener de afaceri poate duce la probleme financiare pe întregul lanţ economic’’, arată analiza.
Activitatea economică din zona euro a stagnat la sfârşitul anului 2023, evitând o recesiune cu o marjă foarte mică, deoarece creşterea mai fermă din Italia şi Spania a compensat o scădere în Germania. Banca Centrală Europeană a afirmat, în ultimul său raport, că perspectivele unei redresări rapide sunt slabe, prevăzând o slăbiciune continuă pe termen scurt.
Dincolo de situaţia din ţările occidentale, de recesiunea din Marea Britanie şi de accentuarea crizei economice din Germania, problemele tind să se accentueze şi în România.
Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, în trimestrul IV din 2023 am avut scădere economică, iar dacă şi în primul trimestru din 2024 vom înregistra rezultate mai slabe decât în T4 2024, asta va însemna recesiune tehnică.
”Aşa cum avertizam încă de acum 2 ani, restructurarea afacerilor va deveni cuvântul de ordine în business-ul românesc. Sunt sute de companii care au ales să îşi pregătească afacerile pentru vremuri de criză, să îşi reducă expunerile şi să caute soluţii financiare de backup în caz de nevoie. Este o veste bună, din perspectiva limitării unei potenţiale expuneri negative a României la efectele unei potenţiale crize internaţionale, însă este o veste destul de proastă pentru dinamica business-ului, în general. România va funcţiona, practic, cu frâna de mână trasă în următorii 2 ani, mai ales în contextul incertitudinii fiscale asociate anului 2025’’, a declarat Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Banca Naţională afirma de altfel, în ultimul său raport privind riscurile sistemice, că ”pe fondul perspectivelor economice în deteriorare, recesiunea rămâne încă un scenariu plauzibil. Riscul ca preţurile la energie să întrerupă traiectoria descendentă a inflaţiei de bază nu poate fi exclus, materializarea acestuia depinzând în mare măsură de condiţiile meteorologice pe timpul iernii, precum şi de evoluţiile economice şi politice globale. În plus, o intensificare a riscului geopolitic poate avea loc pe fondul incertitudinii în ceea ce priveşte conflictul recent din Orientul Mijlociu, al persistenţei războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, precum şi al tensiunilor continue între Statele Unite şi China”.
O radiografie a mediului de afaceri românesc, în 2024, indică un nivel ridicat de vulnerabilitate.
Peste 133.000 de firme au intrat anul trecut în dificultate (16335 de companii şi-au suspendat activitatea, 39.031 au fost dizolvate, 71.241 au fost radiate iar 6650 au intrat în insolvenţă), iar perspectivele lui 2024 nu arată deloc bine.
Statisticile ONRC arată, totodată, că numărul firmelor radiate a crescut în acest început de an cu 67%, la 9251 firme.
Cele mai multe radieri au fost înregistrate în Municipiul Bucureşti – respectiv 1.376 (în creştere cu 60,75% faţă de ianuarie 2023) şi în judeţele Dâmboviţa (590, +301,36%), Cluj (469, +84,65%), Constanţa (370, +43,97%), Ilfov (318, +85,96%), Iaşi (314, +46,05%) şi Timiş (314, +20,77%).
La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa (65, în creştere cu 116,67% faţă de prima lună a anului trecut), Călăraşi (68, +15,25%), Mehedinţi (75, +74,42%), Caraş- Severin (76, +65,22%) şi Giurgiu (76, +105,41%).
Creşterile cele mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în judeţele Dâmboviţa (+301,36%), Harghita (+168,97%) şi Dolj (+141,75). În niciun judeţ nu a scăzut numărul de radieri comparativ cu ianuarie 2023.
Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 2.035 (+41,32%, raportat la ianuarie 2023), agricultură, silvicultură şi pescuit (1.178, +226,32%) şi informaţii şi comunicaţii (1.037, +148,68%).
Sierra Quadrant estimează că numărul firmelor cu probleme ar putea depăşi, în acest an, 150.000, pe fondul efectelor negative generate de creşterea taxelor, de persistenţa inflaţiei şi accentuarea scăderii vânzărilor.
Potrivit celui mai nou sondaj dat publicităţii de INS la finele lunii trecute, managerii de companii prognozează creşterea preţurilor în industria prelucrătoare, construcţii şi comerţ în următoarele trei luni, în paralel cu creşterea activităţii în construcţii.
”În faţa riscurilor economice din ce în ce mai accentuate, multe companii au trecut la restructurarea afacerilor, de la limitarea cheltuielilor neesenţiale pentru core-business-ul (chirii, costuri de birou, achiziţii de mobilier, tehnică de calcul, utilităţi etc.) la restucturarea portofoliului de servicii/produse. Dincolo de măsurile de prevenire mai ales a riscului de contagiune pe lanţurile economice, cert este că multe dintre companii vor ajunge, din păcate, la fundul sacului”, relevă analiza.
Asta mai cu seamă că inflaţia a revenit pe creştere în ianuarie, pe fondul efectelor generate de creşterea taxelor, a costurilor operaţionale în general. Nu este exclus ca şi în următoarele 2 luni să vedem o inflaţie ridicată.
Primele semnale de alarmă au apărut deja în sectoarele cele mai dinamice ale economiei, de la comerţ la zona imobiliară.
Problemele raportate de firme precum Vivre, Elefant, Qualis sau Nemo Express vin să confirme fragilitatea mediului de afaceri.
”Investitorii trebuie să ştie că pot să evite insolvenţa, falimentul, blocarea activităţii dacă apelează la instrumentele legale pe care le au la dispoziţie, precum acordul de restructurare sau concordatul preventiv, proceduri destinate societăţilor aflate în dificultate şi care le oferă perspectiva unui program de însănătoşire a business-ului”, spune Ovidiu Neacşu.
Acordul de restructurare, de exemplu, funcţionează ca un instrument proactiv, permiţând afacerilor să abordeze problemele financiare înainte ca acestea să escaladeze în insolvenţă si chiar faliment.
Companiile pot elabora un plan de restructurare adaptat nevoilor şi constrângerilor unice ale afacerilor lor, fără a fi limitaţi de procedurile rigide de insolvenţă.
”În loc să treacă prin proceduri complexe şi de lungă durată de insolvenţă, companiile pot continua să funcţioneze în timp ce sunt în desfăşurare negocieri şi eforturi de restructurare. În plus, acordul de restructurare poate permite afacerilor să acceseze noi finanţări pentru a acoperi golurile de lichiditate, sub termeni care ar putea fi mai favorabili decât finanţarea de urgenţă sau de criză”, spun experţii de la Sierra Quadrant.
Aceştia consideră că o restructurare rapidă poate ajuta la prevenirea erodării valorii întreprinderii, care însoţeşte adesea procedurile prelungite de insolvenţă.
Cu un cadru structurat pentru abordarea dificultăţilor financiare, părţile interesate, inclusiv furnizorii, clienţii şi angajaţii, ar putea menţine sau recâştiga încrederea în viabilitatea afacerii.
”Acordul de restructurare oferă, în esenţă, o alternativă la insolvenţă, care adesea poartă o stigmă negativă. Concentrându-se pe reabilitare, naraţiunea se schimbă de la eşec la rezilienţă şi adaptabilitate”, afirmă Ovidiu Neacşu.
Un barometru de opinie în rândul investitorilor, realizat de Sierra Quadrant la finele anului trecut, arăta că 3 din 5 respondenţi (62%) şi-au trecut drept principal obiectiv în 2024 restructurarea şi optimizarea operaţiunilor financiare.
Motivele invocate de antreprenori sunt legate în primul rând de creşterea taxelor, menţionată de 67% dintre ei, scăderea vânzărilor (43%), accentuarea blocajului financiar (41%) şi creşterea costurilor operaţionale (38%).
”Anul 2024 se anunţă a fi unul plin de incertitudini, în care mare parte dintre investitori vor încerca să facă paşi mărunţi sau chiar vor sta pe loc din punct de vedere investiţional.
Efectele creşterilor de taxe, inflaţia în continuare destul de ridicată şi problemele de vânzări vor pune pe hold multe dintre investiţii, în aşteptarea unor răspunsuri concrete mai ales în privinţa politicii fiscale ale noului guvern, rezultat în urma alegerilor”, era una dintre concluziile barometrului.
Cu o experienţă de peste 25 de ani în mediul de business românesc, Sierra Quadrant este una dintre cele mai mari companii specializată în lucrări de administrare şi lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare şi diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluţionate, concomitent cu procedura de insolvenţă: bilanţ de mediu, substanţe periculoase în proprietate, servituţi neclare şi litigii legate de patrimoniu, etc.