Analiștii UniCredit estimează că economiile din UE-ECE și din Balcanii de Vest vor crește cu aproximativ 1,6% în 2023 și 3,1% în 2024. Anticipațile sunt că România va înregistra o creștere economică peste medie, în timp ce Ungaria și Cehia vor subperforma, arată raportul trimestrial Europa Centrală și de Est – „Creșterea mai rapidă se confruntă cu provocări externe”.
UniCredit Research evidențiază în raport că principalul risc pentru economiile regionale îl reprezintă o evoluție slabă în Europa, SUA și China și astfel, revenirea cheltuielilor de capital, a exporturilor și a cererii de consum pe final de 2023 sau chiar în 2024 ar putea să întârzie.
În același timp, cererea internă ar putea continua să se consolideze, deoarece creșterea salariilor va depăși inflația începând cu a doua jumătate a acestui an, iar condițiile financiare se vor relaxa în 2024. Conform raportului trimestrial, „guvernele din țările ECE sunt reticente în a retrage sprijinul fiscal pentru gospodării, ceea ce va declanșa procedura de deficit bugetar excesiv în 2024”. De asemenea, așteptările economiștilor UniCredit sunt că sumele primite prin Facilitatea de Redresare și Reziliență (PNRR) vor fi mai mici în 2023.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Prognozele de inflație pentru sfârșitul anului 2023 variază între 6% și 9%, exceptând Turcia. Anul viitor, așteptările analiștilor UniCredit sunt că ritmul dezinflaționist va încetini. „Țintele de inflație vor fi probabil ratate din cauza prețurilor mai mari la energie și a presiunii cererii asupra prețurilor, pe fondul stimulentelor fiscale din 2023 și a creșterii salariilor reale. Rusia și Serbia ar putea fi excepțiile”, afirmă Dan Bucșa, economist șef al UniCredit pentru țările ECE. Se așteaptă ca toate băncile centrale din ECE să reducă rata dobânzii de politică monetară în 2024, la sub 6% în Europa Centrală și Serbia, la 7% în Rusia și la 20% în Turcia.
Printre principalele riscuri evidențiate în Raportul trimestrial ECE sunt: inflația peste ținta stabilită pe termen mediu; o recesiune în Zona Euro și SUA și o creștere economică sub așteptări în China care va afecta economiile țărilor ECE; impactul războiului Rusia-Ucraina asupra turismului de pe litoralul Mării Negre; naționalismul și euroscepticismul care pătrund în politicile economice.
- Raportul trimestrial CEE: UniCredit Research – CEE Quarterly
România
UniCredit se așteaptă ca economia României să crească cu 3% în 2023 și cu 4% în 2024, depășind Europa Centrală în acest an, datorită unei cereri de consum mai rezistente, a investițiilor publice și a cheltuielilor preelectorale.
Guvernul va încerca să deblocheze mai multe fonduri PNRR prin impozitarea pensiilor speciale, reformarea salariilor din sectorul public și îmbunătățirea guvernanței la întreprinderile de stat, potrivit raportului.
Banca prognozează o inflație de 7,3% pe an până la sfârșitul anului 2023 și de 5,9% pe an până la sfârșitul anului 2024, rata de politică monetară urmând să fie redusă la 5% anul viitor.
Deficitul bugetar va depăși probabil 5% din PIB în acest an și 4% din PIB în 2024. Deficitul de cont curent va fi acoperit integral de investiții străine directe, fonduri UE și emisiuni de euroobligațiuni.
Economiștii UniCredit se așteaptă ca EUR-RON să se deplaseze în intervalul 5,00-5,10 în toamnă. Nevoile de finanțare sunt gestionabile, cu o obligațiune verde denominată în euro așteptată în cursul acestui an. Dacă emisiunea de ROMGB continuă în ritm accelerat, România își va acoperi o parte semnificativă din nevoile de finanțare pentru 2024, afirmă economiștii.
- Sunt necesare reforme pentru a debloca mai multe fonduri PNRR
Potrivit băncii, noul guvern are o agendă de reforme foarte încărcată pentru a debloca 3,2 miliarde euro din fondurile PNRR. Cel mai controversat punct este reforma pensiilor, Comisia Europeană insistând ca România să se ocupe de așa-numitele pensii speciale plătite foștilor militari, polițiști și membri ai serviciilor secrete, magistrați și parlamentari. În loc să lege aceste pensii de contribuții, parlamentul le-a eliminat pentru parlamentari și intenționează să impoziteze restul cu 15% pe diferența dintre valoarea pensiei și salariul mediu net. În plus, guvernul va trebui să modifice legea salarizării în sectorul public și să numească manageri profesioniști pentru întreprinderile de stat (SOE). Reforme similare au fost puse în aplicare în timpul acordurilor încheiate de România cu FMI în anii 2010, pentru a fi ulterior abandonate. În iulie, 20% din producătorul de energie hidroelectrică Hidroelectrica (aproximativ 2 miliarde de euro) va fi listat la bursă, într-o măsură de îmbunătățire a guvernanței.
- Deficitul bugetar va rămâne mare în 2023-24
De asemenea, guvernul va trebui să abordeze problema diferenței tot mai mari dintre veniturile fiscale, arată raportul UniCredit. Bugetul pentru 2023 a inclus venituri similare celor din 2022 de la companiile energetice, în ciuda faptului că prețurile la energie sunt mult mai mici. Decalajul dintre încasările efective și cele planificate a fost de 20 de miliarde de lei (1,2% din PIB) numai în trimestrul 1 din 2023, iar deficitul bugetar s-a adâncit la 2,3% din PIB la sfârșitul lunii mai, față de 1,5% din PIB în 5M22. Se așteaptă o creștere salarială de două cifre pentru angajații din sectorul public în acest an și anul viitor, dar banca vede un risc în creștere al taxelor sectoriale, în special pentru retail și bănci. Scutirile fiscale pentru IT, construcții și agricultură ar putea fi încheiate la 1 septembrie. UniCredit se așteaptă la un deficit bugetar de 5,2% din PIB în 2023 și de 4,7% din PIB în 2024, când cheltuielile preelectorale ar putea încetini ajustarea. Prin urmare, banca vede că procedura de deficit excesiv va fi reluată anul viitor.
- Inflație de 7,3% în 2023 și de 5,9% în 2024
Banca se așteaptă ca inflația să scadă la 7,3% în ritm anual până la sfârșitul anului 2023 și la aproximativ 6% anul viitor, politica fiscală rămânând cel mai mare risc pentru dezinflație. Pe lângă potențialele taxe sectoriale, guvernul român pare să mai ia o pagină din cartea de joc a guvernului maghiar, încercând să reducă marjele la comercianții cu amănuntul de produse alimentare. Această măsură nu pare a fi necesară (ritmul prețurilor la alimente este în scădere) și s-ar putea întoarce împotriva sa în același mod în care s-a întâmplat în Ungaria – prin creșterea așteptărilor inflaționiste și a prețurilor bunurilor de substituție, precum și prin crearea de penurii. În schimb, impulsul este în creștere în ceea ce privește prețurile serviciilor de bază, care au reacționat probabil la creșterea salariilor care a depășit inflația de la începutul anului. În schimb, efectele de runda întâi și de runda a doua ale creșterii prețurilor la energie au dispărut în România mai devreme decât în restul regiunii, permițând inflației să scadă mai rapid.
- Reduceri ale dobânzii de politică monetară la 5% în 2024
BNR a anunțat că va rămâne în continuare în expectativă în 2023. Deși recunoaște că inflația va scădea la aproximativ 7% în acest an, banca centrală se teme de impactul cheltuielilor preelectorale asupra inflației. UniCredit se așteaptă ca banca centrală să reducă rata dobânzii de politică monetară la 5% anul viitor, anticipând că inflația va reveni în interiorul intervalului țintă în 2025. Cu toate acestea, inflația de bază și ponderea ridicată a prețurilor la alimente în IPC (dublă față de cea din țările de la Vișegrad) amenință să mențină măsura preferată de BNR a inflației de bază la peste 6% în cea mai mare parte a anului viitor, cu o scădere incertă după aceea.
- Creștere a PIB-ului de 3% în 2023 și de 4% în 2024
Economia a încetinit brusc în T123, deoarece consumul public a scăzut, înăsprirea condițiilor financiare a cântărit asupra vânzărilor cu amănuntul și a sectorului imobiliar, iar încasările fiscale au fost inferioare planului. Spre deosebire de țările de la Vișegrad, consumul privat din România a rămas puternic, iar gospodăriile au crescut economiile peste tendința de dinaintea pandemiei, în timp ce masa salarială reală a crescut cu aproximativ 2% an/an în T123 și cu 4,5% an/an în aprilie 2023. Pe viitor, banca se așteaptă ca consumul privat să contribuie la creșterea PIB-ului cu 3% în 2023 și cu 4% în 2024. Investițiile publice vor contribui mai mult la creștere în acest an, ajutate de transferurile de la UE și de o bază de calcul redusă. Cheltuielile pentru infrastructură și-au revenit în primăvară, împreună cu transferurile de la UE, ceea ce ar putea continua în acest an. Anul viitor, investițiile publice ar putea fi înlăturate de cheltuielile preelectorale. Banca se așteaptă ca anul viitor să se relanseze cheltuielile de investiții, în timp ce sectorul construcțiilor ar putea rămâne în urmă în această redresare din cauza condițiilor financiare stricte. Acestea fiind spuse, riscul de scădere a prețurilor locuințelor este mai mic decât în Cehia sau Ungaria. În opinia economiștilor băncii, investițiile străine directe continuă să fie dominate de fluxurile de datorii. UniCredit se așteaptă la noi capitaluri proprii în proiecte de tip friend-shoring în domeniul mobilității electrice și al electronicii, deși dimensiunea acestora este mai mică decât în țările vecine. UniCredit crede că exporturile nete vor trage în jos creșterea din cauza unei pierderi suplimentare a competitivității prețurilor, pe măsură ce supraevaluarea RON se adâncește. Cicatrizarea din industrie va continua să stimuleze importurile de produse chimice și metale, în timp ce achizițiile nete de combustibili și alimente ar putea scădea în continuare, mai ales dacă recolta din 2023 va fi una foarte bună.
- Deficitul de cont curent acoperit prin investiții străine directe, fonduri UE și împrumuturi publice
Banca se așteaptă ca deficitul de cont curent să se reducă la 6% din PIB în acest an și la 5% din PIB în 2024, când ar putea fi acoperit în totalitate de investiții străine directe și de subvenții de la UE.
- Deprecierea RON, probabil amânată până în toamnă – Cel mai bun an de emisiuni înregistrat vreodată
Fluxurile mari de capital străin în obligațiuni suverane au determinat BNR să cumpere euro de pe piață, crescând astfel lichiditatea RON. Sezonalitatea este favorabilă pentru RON în timpul verii, datorită importurilor limitate de energie și a întoarcerii lucrătorilor români emigranți în vacanță. Rămâne de văzut dacă BNR va injecta în continuare lichiditate în RON pentru a preveni aprecierea. UniCredit se așteaptă în continuare ca BNR să lase EURRON să urce până la un interval de 5,00-5,10 în toamnă, odată ce fluxurile valutare vor înceta să mai susțină moneda.
- Vânzările mari de ROMGB lasă loc pentru emisiuni mai flexibile
Ministerul de Finanțe a emis echivalentul a 12 miliarde EUR în ROMGB până la 28 iunie, 67% din ceea ce se aștepta banca pentru acest an. La sfârșitul lunii mai, ministerul de finanțe avea în contul său de trezorerie peste 16 miliarde euro în rezerve, net de contul curent de trezorerie și de garanții. Chiar dacă nevoile de finanțare cresc pentru a compensa lipsa fluxurilor RRF (UniCredit se așteaptă la până la 2,7 miliarde EUR în acest an) și o parte din deficitul de venituri publice, banca consideră că nevoile de finanțare sunt încă gestionabile. Ministerul de finanțe intenționează să emită obligațiuni în CNY și/sau JPY și intenționează să emită o euroobligațiune verde denominată în euro în cursul acestui an, pentru care banca se așteaptă la o cerere puternică.