Anca Sinea, coordonatoarea Observatorului Român al Sărăciei Energetice: „Sprijinul oferit pentru combaterea sărăciei energetice nu ține cont de nevoile reale ale oamenilor”

Sprijinul oferit pentru combaterea sărăciei energetice este gândit în mod general, fără să ţină cont de nevoile reale şi diferite ale oamenilor, iar această abordare uniformă duce la risipa banilor publici, birocraţie mare şi un impact redus pe termen lung în viaţa celor care chiar au nevoie de ajutor, consideră Anca Sinea, coordonatoarea Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE).

Sărăcia energetică nu mai înseamnă doar locuinţe reci în timpul iernii sau o problemă care afectează exclusiv gospodăriile foarte sărace, mai spune ea.

„Astăzi, soluţiile trebuie să răspundă unei diversităţi tot mai mari de provocări, de la costuri ridicate cu energia, la cheltuieli mari de transport şi condiţii locative precare. Datele arată o problemă complexă, cu multiple faţete, influenţată de schimbările climatice, tipul locuinţei, regiunea în care trăim şi veniturile disponibile”, notează reprezentanții ORSE.

Experţii ORSE avertizează asupra faptului că este nevoie de politici publice şi intervenţii mai bine adaptate realităţilor din teren şi propun un set de soluţii concrete pentru combaterea eficientă a acestui fenomen, transmite Agerpres.

Analize Economedia

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

„În prezent, sprijinul oferit pentru combaterea sărăciei energetice este gândit în mod general, fără să ţină cont de nevoile reale şi diferite ale oamenilor. Această abordare uniformă duce la risipa banilor publici, birocraţie mare şi un impact redus pe termen lung în viaţa celor care chiar au nevoie de ajutor”, conform Ancăi Sinea.

Conform specialiştilor, la nivel european, fenomenul de sărăcie energetică este recunoscut şi definit prin Directiva (UE) 2023/1792, iar în România, prin Legea 226/2021.

Cauzele sărăciei energetice

• venituri reduse;
• costuri ridicate ale energiei;
• lipsa accesului la surse alternative;
• performanţele energetice scăzute ale locuinţelor şi echipamentelor.

„Acestea se suprapun adesea peste alte forme de vulnerabilitate socială, generând un impact grav: marginalizare, accentuarea inegalităţilor şi afectarea sănătăţii fizice şi mintale. Există o serie de măsuri care şi-au dovedit eficacitatea pentru stoparea şi prevenirea fenomenului, precum: eficientizarea energetică a clădirilor, facilitarea accesului la surse de energie sustenabilă, ca măsuri de combatere şi prevenţie; dezvoltarea unui sistem flexibil de suport şi răspuns pentru gospodării, care să faciliteze accesul permanent la consiliere şi oportunităţi de investiţie (ex: consolidarea rolului administraţiilor publice în reţeaua naţională de ghişee unice); sau sprijin financiar temporar ţintit gospodăriilor cu risc de sărăcie energetică în situaţii excepţionale”, se menţionează în comunicat.

Politici publice și măsuri recomandate de ORSE

• politici de transport public accesibil şi de calitate;
• definirea unui interval clar de confort interior şi dezvoltarea de măsuri care să răspundă noilor nevoi de locuire;
• combaterea sărăciei energetice necesită implicarea coordonată a administraţiei centrale şi locale, reglementatorilor, a companiilor de energie şi societăţii civile.
• politici publice accesibile tuturor, flexibile şi proactive, cu posibilitatea validării în sistemul de suport de noi beneficiari ţintiţi pe baza unor criterii obiective;
• crearea unor mecanisme clare care să permită intervenţii profunde şi dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor vulnerabile, pe termen lung, inclusiv prin Fondul Social pentru Climă;

„Autorităţile publice locale trebuie să joace un rol-cheie în identificarea gospodăriilor vulnerabile şi în aplicarea programelor de sprijin, precum cele de eficienţă energetică, fiind necesară în acelaşi timp reglementarea schimbului de date între distribuitorii de energie şi stat pentru o mai bună identificare a sărăciei energetice”, potrivit sursei citate.

Observatorul Român al Sărăciei Energetice este un proiect iniţiat de Centrul pentru Studiul Democraţiei, think-tank înfiinţat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcţionează ca centru de cercetare acreditat.