ANCOM: Valoarea pieţei serviciilor poştale a crescut cu 22% în 2020, până la 3,7 miliarde de lei. Coletele au ajuns la o treime din totalul trimiterilor

Valoarea pieţei serviciilor poştale a crescut cu 22%, până la 3,7 miliarde de lei în 2020. Din totalul de 568 de milioane de trimiteri poştale (în creştere cu 2% faţă de anul 2019), coletele au ajuns să reprezinte o treime (34%, de la 26% în 2019), în timp ce trimiterile de corespondenţă reprezintă 59%, a anunţat  Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), potrivit News.ro.

„Creşterea traficului de colete şi reducerea timpilor de livrare, dar şi creşterea numărului de furnizori, accentuarea concurenţei şi instalarea de pachetomate au fost principalele tendinţe din piaţa serviciilor poştale în anul 2020. Criza sanitară şi avântul comerţului electronic s-au propagat şi sunt vizibile în traficul şi veniturile specifice pieţei serviciilor poştale. Livrarea comenzilor online s-a consacrat astfel ca principalul motor al sectorului poştal”, a declarat Eduard Lovin, vicepreşedintele ANCOM.

Din totalul de 568 de milioane de trimiteri poştale (în creştere cu 2% faţă de anul 2019), coletele au ajuns să reprezinte o treime (34%, de la 26% în 2019), în timp ce trimiterile de corespondenţă reprezintă 59%. Creşterea robustă a traficului de colete a alimentat avansul cu 22% în anul 2020 al veniturilor obţinute din furnizarea serviciilor poştale, până la valoarea de 3,7 miliarde de lei. Numărul mediu de trimiteri poştale pe locuitor a fost de 30, din care 10 au fost colete.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Traficul de colete a crescut cu 33%, până la 191 de milioane, şi a generat venituri de peste 2,9 miliarde de lei (+29%), însemnând un venit mediu de peste 15 lei/colet (13 lei pentru un colet intern, trimis pe teritoriul României, comparativ cu 108 lei pentru un colet internaţional, trimis din România către alte ţări).

Coletele interne au fost livrate în medie în 1,3 zile de la intrarea în reţelele poştale, 84% dintre acestea fiind livrate în ziua imediat următoare, doar 1% dintre ele fiind transmise în 5 zile sau mai mult. Ponderea coletelor livrate prin sistemele automate (pachetomate) este încă foarte mică, deşi a depăşit pragul de 1%. Mare parte dintre utilizatori (94%) preferă să primească coletele interne la adresele precizate (de domiciliu sau serviciu).

Principalii competitori de pe piaţa livrărilor de colete, în funcţie de trafic, au fost, în 2020, Fan Courier (31%), Sameday (17%) şi Cargus (15%).

Deşi deţin o pondere de aproape 60% din totalul traficului poştal din România, trimiterile de corespondenţă şi imprimatele au generat doar 18% din veniturile pieţei, venitul mediu obţinut pentru o astfel de trimitere fiind de 2 lei.

96% din trimiterile de corespondenţă şi imprimate au fost livrate în România, au adus un venit unitar mediu de 1,6 lei şi au ajuns la destinatar în 2,4 zile, timp aproape dublu comparativ cu un colet.

Valoarea totală a pieţei serviciilor poştale a fost de 3,7 miliarde lei în anul 2020, cu 22% mai mult faţă de 2019. Veniturile din traficul poştal intern au fost de 2,9 miliarde lei, înregistrând o creştere de peste 28%. Astfel, cele aproape 30 de trimiteri poştale/locuitor înregistrate în 2020 au generat venituri medii din servicii poştale în valoare de 192 lei, cu peste 22% mai mult decât în anul anterior.

În funcţie de veniturile din servicii poştale obţinute în anul 2020, principalii competitori de pe piaţa serviciilor poştale din România sunt Fan Courier, cu o cotă de piaţă de 23%, Compania Naţională Poşta Română (17%) şi Sameday cu 12% din totalul veniturilor.

Traficul de trimiteri din sfera serviciului universal a ajuns la 206 de milioane de trimiteri poştale în anul 2020 (în creştere cu peste 6% faţă de anul anterior, datorata trimiterilor interne). Scăderea cu aproape 20% a traficului internaţional inclus în sfera serviciului universal a fost compensată de  creşterea cu 11% a traficului intern, care a ajuns să reprezinte 88% din traficul de serviciu universal.

În 2020, prin serviciul universal, au fost distribuite, între altele, peste 28 milioane taloane de plată a drepturilor de protecţie socială şi documente de informare, întocmite de Casa Naţională de Pensii Publice.

Serviciul universal a contribuit astfel cu 36% la realizarea traficului poştal şi cu peste 16% la realizarea veniturilor totale ale sectorului.

Numărul total de reclamaţii primite de furnizorii de servicii poştale a crescut cu 23% în anul 2020, însă numărul celor considerate ca fiind întemeiate se menţine la un nivel constant (105.000). Pentru 70.000 de reclamaţii au fost acordate despăgubiri, în valoare totală de 13,4 milioane de lei, respectiv o despăgubire medie de 191 lei, în scădere cu 36% faţă de 2019.

Conform informaţiilor dintr-un studiu de piaţă realizat la comanda ANCOM la finalul anului 2020, 26% dintre respondenţi au utilizat serviciile poştale în ultimul an în calitate de expeditori. 19% dintre expeditorii de colete au folosit aceste servicii de câteva ori pe lună, iar 46% de câteva ori pe an. În ceea ce priveşte achiziţiile online, o treime dintre utilizatorii de servicii poştale au realizat astfel de achiziţii de câteva ori pe lună, alţi 31% declarând că au cumpărat online de câteva ori pe an. Totuşi, 20% dintre utilizatorii de servicii poştale nu au făcut niciodată cumpărături online.