Foto: Pixabay
Apicultorii români solicită un sprijin financiar pentru menţinerea familiilor de albine şi introducerea licenţelor de import pentru produsele apicole în vederea protejării producţiei autohtone de miere de importurile extracomunitare.
“Preţul mierii a rămas constant de mic în ultimii doi ani de zile, deşi costurile de producţie au crescut cu 40%. Ofertele pentru valorificarea mierii primite de noi de la firmele cu care lucrăm au fost undeva între 6-7 lei pe kilogramul de miere, atât timp cât pe noi ne costă aproape dublu. Sigur că pe fondul războiului din Ucraina a intrat miere pe baza acelor licenţe de export ale Ucrainei către Uniunea Europeană, cu toate că noi am solicitat şi în scris şi verbal domnului ministru al Agriculturii să introducă licenţe de import, aşa cum a introdus la carnea pasăre şi la alte produse. Mierea, deşi era trecută iniţial în acea grupă de produse, până la urmă nu a rămas pe listă şi din acest punct de vedere importurile au continuat”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.
În opinia sa, pe piaţa autohtonă la fel ca şi în Uniunea Europeană a intrat miere falsificată, deşi multe dintre ţările europene pot să îşi acopere cea mai mare parte a consumului din producţiile proprii, transmite Agerpres.
“Problema nu este că au continuat aceste importuri, ci că a intrat în Europa miere falsificată, miere adulterată, cum îi zic europenii. Şi Comisia Europeană a recunoscut că aproape jumătate din importurile de miere în Europa sunt adulterate. Este o ruşine pentru Uniunea Europeană să recunoască acest lucru din punctul meu de vedere, atât timp cât în Europa se regăseşte miere. Chiar vorbeam şi cu un coleg din Austria care spunea că şi ei produc 40% din consum, dar nici acest 40% nu pot să-l valorifice tot pe plan intern, pentru că au concurenţă din Ucraina, din China şi aşa mai departe, la nişte preţuri modice, iar ce se găseşte pe raft la acele preţuri arată că nu este miere, din analizele făcute. Firmele de import, însă, sunt puternice, au un cuvânt de spus şi aduc cantităţi mari la preţuri modice, dar care nu garantează calitatea”, a explicat Fetea.
Potrivit sursei citate, anul 2024 a fost modest din punct de vedere al producţiei apicole, la fel ca şi anii 2023 şi 2022, peste care s-a suprapus şi problema valorificării producţiei, mai ales pe piaţa externă.
“Chiar dacă producţia a fost una modestă, problema este că nu am exportat deloc în ultimii trei ani de zile din combinatul nostru. În aceste condiţii, sigur că apicultorii au avut foarte mult de suferit. După cum am spus, preţurile de cost au crescut cu aproape 40% şi în aceste condiţii rentabilitatea stupinelor este afectată în mod deosebit. Mulţi apicultori îşi pun problema dacă să se mai ocupe de albină sau să renunţe, iar interesul tinerilor de a veni la cursuri şi a se califica în această profesie a scăzut cu aproape 60%, în ultimii doi ani de zile”, a punctat preşedintele ACA.
Încă de anul trecut, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România a solicitat ministrului Agriculturii un ajutor de minimis pentru sector, în vederea supravieţuirii familiilor de albine şi formarea rezervei de iernare, care însă nu s-a concretizat, deşi era prins în buget.
“Am înţeles că şi în bugetul pe anul acesta este prins un ajutor pentru sectorul apicol. Noi am solicitat încă de anul trecut acest ajutor pentru a completa resursele de hrană în toamnă, care au lipsit de la sfârşitul lui iulie. În acest context, apicultorii au trebuit să folosească fondurile de care dispuneau pentru a face hrăniri suplimentare în vederea supravieţuirii familiilor de albine şi formarea acelei rezerve de iernare, care a avut de suferit, în sensul în care lipsa de polen din natură, pe fondul secetei, a dus la debilitarea familiei de albine. Albinele s-au depopulat masiv, pentru că anul apicol nu s-a oprit din punct de vedere biologic, s-au depus ouă până târziu, în aşa fel încât ne-am trezit în luna decembrie, în unele zone, cu puiet în stup, ceea ce nu este un lucru normal. Acel repaus biologic de două luni şi jumătate – trei luni de zile este foarte bun”, a adăugat Ioan Fetea.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
În ceea ce priveşte anul apicol 2025, preşedintele ACA a susţinut că această primăvară “este una ciudată”, aşa cum reiese din discuţiile pe care le-a avut cu apicultorii din ţară.
“Sunt judeţe în care s-au depopulat peste 30-35% de familiile de albine sau vor ieşi cu efectivele slăbite. Cu toate că timpul este acum optim pentru zbor, pentru curăţire şi aşa mai departe, până la apariţia florilor am înţeles că mai vine un val de frig, iar dacă albinele vor ieşi din stup şi le va prinde un frig mai puternic pe drum, între sursa de apă sau la un zbor de curăţire, nu vor mai reveni în stup. Toate acestea vor crea probleme şi chiar dacă vom avea o bază meliferă solidă, fie că e vorba de rapiţă sau salcâm, nu vom avea familii de albine, în cazul în care condiţiile meteo vor alterna între frig şi cald”, a explicat reprezentantul apicultorilor.
Producţia de miere în 2024 a fost între 13.000 şi 15.000 de tone, a mai spus Fetea, mult sub media anuală din România, de 25.000 – 27.000 de tone.
“În medie, România produce anual între 25.000 şi 27.000 de tone de miere. Anul trecut s-au făcut undeva între 13.000 -14.000, poate 15.000 de tone de miere, cu toate indulgenţele necesare, pentru că au fost zone în care a fost calamitat puternic culesul de floarea soarelui, care trebuia să asigure aproape 40% din valoarea producţiei anuale, dar în multe zone floarea-soarelui a fost arsă, a fost pârjolită, nu a mai putut fi valorificată şi sigur că producţia a fost mult mai redusă. Am avut ceva producţie la tei, dar masivele de tei sunt destul de reduse, şi la rapiţă în unele zone, unde planta s-a dezvoltat destul de bine. Salcâmul a fost calamitat şi în vestul ţării, unde este un bazin puternic, respectiv în zona Valea lui Mihai, Carei, precum şi în sud, la Caracal, în zona sub-colinară, unde a fost îngheţat aproape 60-70%, iar calitatea mierii de salcâm a fost una îndoielnică la modul general. Au fost şi zone unde într-adevăr au fost producţii, dar destul de modeste”, a subliniat Ioan Fetea.
În acest context, apicultorii români solicită un sprijin pentru familia de albine şi introducerea licenţelor de import sau chiar oprirea importurilor de miere.
“Ne dorim un sprijin pentru familia de albine, dar care ar trebui să fie tot timpul în perioadele de criză, când sunt probleme, altfel să tot stai la uşa celor care decid luarea acestor măsuri nu va aduce rezultate niciodată şi, de asemenea, introducerea licenţelor sau chiar oprirea importurilor de miere. De ce să aducem un produs pe care noi îl exportăm şi pe care acum nici măcar nu îl mai putem exporta, pentru că se aduce tot din Ucraina şi din China. Mie îmi e jenă să mă duc la un apicultor să-i spun că îi iau mierea cu 6-7 lei kilogramul. Noi dacă nu am făcut export, am folosit oamenii de la combinat la alte activităţi, pentru că ce altceva puteam face, să-i dăm afară?”, a transmis şeful ACA.
Acesta a menţionat, totodată, că interesul tinerilor pentru apicultură a scăzut semnificativ în ultimii ani, pentru că nu mai este o activitate care poate aduce venituri sustenabile, având în vedere schimbările climatice şi dependenţa sectorului de natură, dar şi problemele legate de impactul negativ al importurilor de miere asupra pieţei interne şi creşterea preţurilor de producţie.
“În anii trecuţi făceam cursuri în 25 de judeţe, azi mai facem poate în 6-7. Trebuie să fie într-o serie 25-30 de apicultori, să-i înscrii şi să-i duci la ITM, dar acum nu-i mai găseşti. Am făcut în 12 ani în jur de 1.200 de apicultori în Oradea, dar acum nu mai vin”, a completat el.
În ceea ce priveşte Planul Naţional Apicol, Fetea susţine că este un “haos general”, pentru că UE cere tot felul de condiţii pentru a deconta cheltuielile.
“Sunt probleme pentru că UE nu mai decontează toate cheltuielile, cere nu ştiu ce condiţii. Iniţial nu se deconta TVA. Acum, de exemplu, cumperi un produs cu 10.000 de euro şi decontează doar 4.000 de euro, deşi pe măsurile respective s-au stabilit nişte sume, iar acelea nu au fost depăşite. Adică am stabilit să luăm zece calculatoare, s-au luat trei, dar nu se decontează integral, doar 30% – 50%, deşi mai există fonduri pe măsura respectivă. Dar e bine că încă mai există acest program, pentru că altă sursă de finanţare nu avem”, susţine şeful ACA.
Bucureştenii mai pot cumpăra în cursul zilei de duminică, de la Târgul Naţional al Mierii, organizat pe platforma apicolă din Băneasa, o gamă diversificată de produse apicole, începând de la cele obţinute direct din stupină până la produse apicole condiţionate sau alte preparate derivate – suplimente nutritive, cosmetice etc. “Târgul Naţional al Mierii este locul perfect pentru a se îndulci cu minunatele produse ale stupului: miere, polen, propolis, lăptişor de matcă, suplimente nutritive şi cocktail-uri, produse complet naturale ce vin din bogăţia naturii, dar şi din hărnicia albinelor şi apicultorilor”, conform organizatorilor.
