Aproape 10% dintre europeni deţin criptomonede, arată un studiu al Băncii Centrale Europene. Slovenia, pe locul întâi, cu 15%, urmată de Grecia, cu 14%

Tot mai mulţi europeni deţin criptomonede din motive de investiţii, numărul locuitorilor care deţin monede digitale ca de exemplu Bitcoin sau Ether dublându-se din 2002 şi până în 2024, de la patru la nouă la sută, arată un studiu privind obişnuinţe de plată în zona euro, publicat joi de Banca Centrală Europeană (BCE), relatează AFP, transmite News.ro.

Interesul faţă de aceste instrumente creşte în pofida volatilităţii acestora şi reputaţiei negative legată de folosirea lor în activităţi criminale.

BCE este foarte critică faţă de aceste active cu un risc mare.

Analize Economedia

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

În total 13 dintre cele 20 de ţări din zona euro prezintă un nivel de deţinere de peste 10%, între care se disting Slovenia (15%) şi Grecia (14%).

Deţinătorii de cripromonede reprezintă, în schimb, doar 6% în Germania, unde scăderea folosirii numerarului, care se află în scăcere, rămâne mai mare faţă de alte ţări suropene.

Tinerii europeni – mai ales cei cu vârsta cuprinsă între 25 şi 39 de ani – sunt cei mai înclinaţi să deţină criptomonede, urmaţi de grupa de vârstă 18-24 de ani.

Platforme de negociere, administrate de giganţi tech ca Binance sau Coinbase, dar şi burse tradiţionale atrase de potenţialul pieţei, seduc investitori cu ajutorul unor aplicaţii mobile care facilitează cumpărarea, vânzarea şi gestionarea criptomonedelor.

Folosirea acestor active cu risc mare rămâne orientată mai degrabă către investiţii decât către plăţi, subliniază autorii studiului.

În Olanda şi Germania, peste 80% dintre deţinători declară că le folosesc numai în plasamente financiare.

Criptomonedele, al căror preţ atinge în prezent niveluri-record, de exemplu Bitcoin, pot fi considerate potenţiale rezerve de valoare, similiare aurului.

În Franţa, 25% dintre ei declară că le folosesc numai ca mijloc de plată – unul dintre cele mai mari niveluri în Europa.

Acest studiu semestrial al BCE arată că numerarul rămâne majoritar (52%) în plăţi în locuri de vânzare, o scădere cu şapte puncte procentuale faţă de nivelul din 2022.

În privinţa valorii, cardurile bancare rămân instrumentul de plată dominant (45%), urmate de numerar (39%) şi aplicaţii mobile (7%).

Creşterea plăţilor digitale este susţinută de creşterea plăţilor online, care reprezintă 21% dintre plăţile zilnice – ca număr – şi 36% ca valoare, continuând o tendinţă care s-a accelerat în timpul pandemiei covid-19.