Asociația Constructorilor de Mașini trage un semnal de alarmă privind impactul unei suspendări a programului Rabla: „O greșeală imensă”. Va duce la întârzieri de venituri la buget, costuri suplimentare pentru clienți și pericol pentru mii de locuri de muncă din sectorul auto

Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) trage un semnal de alarmă cu privire la posibilitatea suspendării parțiale sau totale a programului Rabla ediția 2025, spunând că acest lucru ar duce la efecte precum întârzieri de venituri la buget, costuri suplimentare pentru clienți și pericol pentru mii de locuri de muncă din sectorul auto.

„Considerăm că declarațiile privind lipsa de oportunitate a programului RABLA pentru autovehicule sunt nefondate și nesustenabile, nefăcând altceva decât să aducă și mai multă incertitudine pe o piață cu turbulențe și în scădere puternică”, arată ACAROM.

Asociația transmite că, într-un context economic-industrial extrem de volatil, al unei transformări profunde a sectorului auto atât din punct de vedere al industriei dar și al pieței de vehicule la nivelul Uniunii Europene și implicit al României, stoparea sau eliminarea unor programe de susținere a vânzării de autovehicule noi mai eficiente, mai sigure și mai puțin poluante, este „o greșeală imensă care va aduce României pierderi greu de recuperat”.

ACAROM arată că, pe primele 5 luni din 2025, piața auto pentru vehicule noi vândute persoanelor fizice se află în scădere cu 26% față de perioada similară din 2024, cauza principală fiind întârzierea lansării programului RABLA 2025, în timp ce importul de vehicule second hand (în marea lor majoritate nefiscalizate) a crescut cu peste 30%, vârsta medie a acestora fiind de peste 8 ani. Astfel, raportul dintre vehiculele noi și cele SH înmatriculate în România a ajuns de 1 la 3, contribuind negativ la îmbătrânirea parcului auto național – vârstă medie actuală fiind 15,4 ani.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

„Considerat a fi unul din cele mai de succes programe derulate de autoritățile române, programul RABLA pentru autovehicule a dovedit în cei peste 20 de ani de la lansare o eficientă extrem de ridicată, fiind scoase de pe piață peste 1.000.000 de autovehicule vechi/RABLE, prin intermediul programului totodată fiind înmatriculate peste 650.000 de automobile noi. Eficiența programului este dată nu numai de numărul de RABLE scoase din uz/casate, dar mai ales de componenta economică a acestuia. Cunoscut fiind faptul că vânzările de autovehicule noi sunt fiscalizate în proporție de 100%, raportul între sumele alocate și sumele colectate ca urmare a achiziției de vehicule noi prin RABLA este de 1 la 1,5 (adică pentru 1 LEU alocat se colectează 1.5 LEI), și aici ne referim doar la TVA. Dacă includem și sumele adiacente colectate la bugetul statului din: impozit pe salarii, impozit pe profit, CAS și CASS, accize combustibili, etc, raportul beneficiu/cost al programului RABLA pentru vehicule depășește 1 la 2 (pentru un LEU cheltuit, statul câștigă 2 LEI)”, mai transmite ACAROM.

Astfel, Asociația susține că programul RABLA pentru autovehicule aduce venituri la bugetul de stat, „nefiind nicidecum o cheltuială nejustificată”.

Totodată, Asociația menționează că derularea programului RABLA a dus la scăderea emisiilor poluante ale autovehiculelor existente în parcul auto, la creșterea siguranței rutiere dar și la atingerea unor obiective de mediu obligatorii.

„Menționăm faptul că ediția 2025 a programului RABLA pentru vehicule, fondurile alocate sunt provenite din certificate verzi, nereprezentând o componentă directă a bugetului național”, mai transmite Asociația.

ACAROM subliniază că întârzierea (deja este cea mai întârziată ediție) sau anularea lansării programului RABLA pentru vehicule va duce implicit la: întârzierea sau anularea colectării la bugetul de stat a unor venituri considerabile, efectul financiar negativ cauzat de cumularea comenzilor în așteptare, costurile suplimentare pentru clienți în achiziție din cauza evoluției cursului de schimb și creșterea costurilor de finanțare, și mai ales pune în pericol mii de locuri de muncă din sectorul auto, precum și neatingerea unor obiective precum: redresarea vânzărilor de autoturisme noi și susținerea industriei auto naționale; reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin înlocuirea vehiculelor vechi și poluante; stimularea economiei prin creșterea cererii în sectorul auto.

În încheiere, ACAROM amintește că și afacerile cu autovehicule noi din România au nevoie de predictibilitate, precum și că programul Rabla a fost discutat, convenit și sprijinit de toate forțele politice din România care s-au aflat la guvernare din 2005 și până în prezent.