Asociația Energia Inteligentă: Compensarea facturilor la gaze nu este o metodă care să îi ajute pe cei săraci

Deși plafonarea prețurilor la gaze este văzută ca fiind soluția ideală pentru consumatori, banii pentru compensarea facturilor vin sub o altă formă sau alta tot din buzunarul consumatorilor, este de părere Dumitru Chisăliță, președintele Asociația Energia Inteligentă (AEI).

„Compensarea medie realizată în sectorul casnic al gazelor, în anul 2023 a fost de cca. 40 lei/MW. Pentru un apartament de 15 MW compensarea a fost de cca. 600 lei/an. Dacă locatarul câștiga salariul minim net, costurile cu gazele naturale la preț plafonat a fost de 17,3%. Pentru o casă cu un consum de 30 MW/an, compensarea a fost de cca. 1.200 lei/an. Să presupunem că locatarii au venituri de cca 5.000 euro/lună (2 persoane x 12.250 lei/lună/persoană), costurile cu gazele la preț plafonat este de 3,1%”, se transmite în comunicatul

Acesta a explicat mai multe detalii despre cum funcționează mecanismul. Pentru simplificare și pentru exemplificare, reducem totul la existența doar a celor două locuințe la care se compensează facturile la gaze și presupunem că statul trebuie să obțină cei 1.800 lei plătiți pentru compensarea facturilor anuale, prin majorarea impozitelor celor două locuințe. Dacă apartamentul considerat, în exemplul nostru se găsește în zona centrală și casa la periferite, creșterile de impozit sunt similare, respectiv fiecare locatar ar trebui să achite în plus la impozit 900 lei/an, pentru a se strânge bani pentru compensarea facturilor la gaze. Astfel, se ajunge în situația în care persoana mai săracă care trăiește într-un apartament să primească o compensare efectivă mai mică pentru facturi față de bani care i se vor lua sub diferite forme pentru a se constitui fondul de compensare a facturilor. (pentru exemplul nostru, va primi ca și compensare 600 lei/an și ar fi urmat să achite suplimentar 900 lei/an). În schimb persoanele care trăiesc în casa considerată în exemplul d emai sus vor primi o compensare mai mare pentru facturi și i se vor lua sub diferite forme mai puțini bani pentru a se constitui fondul de compensare a facturilor. (pentru exemplul nostru va primi ca și compensare 1200 lei/an și ar fi urmat să achite suplimentar 900 lei/an).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

„Cu alte cuvinte, compensarea facturilor la gaze nu este o metodă care să i ajute pe cei săraci, ci o modalitate prin care arătând cu degetul către problemele acestora, sunt avantajate financiar alte categorii sociale. În situația în care  s-ar fi aplicat prevederile legii consumatorului vulnerabil, locatarii casei ar fi achitat cu 1.200 lei mai mult la factura de gaz, adică cu  11% mai mult, ceea ce ar fi însemnat că ponderea cheltuielilor cu gaze în bugetul lor ar fi crescut de la 3,1% la 3,5%. Absolut nesemnificativ. Dar locatarului apartamentului i s-ar fi putut acorda un ajutor de 1800 lei/an, adică ar fi beneficiat de o reducere a ponderii cheltuielilor cu gazele în bugetul său de la 17,3% la 12,8%. Sigur, evoluțiile din anul 2022 impuneau măsuri și intervenții pe piață, doar că acestea trebuiau să fie diferențiate de așa natură încât să fie vizați în primul rând consumatorii vulnerabili (casnici și non casnici) și abia ulterior (fără a-i neglija) ceilalți consumatori”, se arată în comunicatul de presă.

În același timp, Asociația Energia Inteligentă atrage atenția că ne vom mai confrunta în viitor cu creșteri mari de preț și ar trebui să ne învățăm lecția din această etapă a compensării a facturilor la gaze și energie electrică și mai ales să pregătim de pe acum cadrul legal și instrumental pentru a face față acestor situații.