Executarea „debitorului debitorului”. Fiscul poate să execute o firmă care nu își plătește la timp facturile către un partener / „ANAF devine arbitru de facto în litigii comerciale”

Propunerea legislativă aflată în dezbaterea Parlamentului, care introduce în Codul de procedură fiscală un nou articol – „Executarea silită împotriva debitorilor debitorului” – ridică probleme serioase de tehnică legislativă și de securitate juridică pentru mediul de afaceri, avertizează compania de consultanță fiscală CC Tax Advisory. Potrivit acesteia, mecanismul permite ANAF să emită titluri de creanță și să execute direct firma care nu își plătește la timp facturile către un partener.

Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, afirmă: „Intenția legii – să protejeze firmele care se sufocă pentru că nu își pot încasa facturile – este legitimă. Problema este instrumentul ales: în forma actuală, riscăm să transformăm ANAF în judecător comercial de urgență și să mutăm conflictul din sala de judecată direct în biroul de executări fiscale. Sănătatea cash-flow-ului în economie nu se repară printr-o super-armă fiscală îndreptată spre terți, ci prin proceduri comerciale eficiente, termene rezonabile de plată și o justiție comercială funcțională. Dacă amestecăm planurile – comercial și fiscal – riscăm să stricăm ambele.”

Cornelia Năstase subliniază și nevoia de echilibru între obiectivul anti-blocaj și protecția mediului de afaceri: „Dacă vrem cu adevărat să ajutăm firmele corecte care au probleme de încasare, putem gândi mecanisme de tip: proceduri accelerate pentru titluri executorii, arbitraj comercial simplificat, stimulente pentru plata la termen. Să îi dăm ANAF-ului un rol de executor al relațiilor comerciale mi se pare o soluție excesivă, care poate crea mai multe probleme decât rezolvă.”

CC Tax Advisory atrage atenția că, în forma actuală, proiectul creează trei riscuri majore pentru mediul privat:

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

1. ANAF, arbitru de facto în litigii comerciale

Noul mecanism transformă, în practică, ANAF într-un actor care intervine direct într-un raport comercial între două companii, apreciind dacă există sau nu o datorie „certă, lichidă și exigibilă”. Dacă apreciază că da, Fiscul poate emite titlu de creanță și declanșa executarea silită împotriva terțului – debitor comercial al contribuabilului.

Problema:

• Distincția între neplată culpabilă și litigiu comercial legitim (neconformitate, penalități, compensații, vicii de execuție) este, în mod tradițional, atributul instanțelor comerciale sau al arbitrajelor, nu al organului fiscal.
• Există riscul ca o creanță contestată (fie pentru că serviciul nu a fost real prestat, fie pentru că aceasta este supra-evaluată) să fie „validată” pe repede înainte printr-o procedură fiscală, fără toate garanțiile contradictorialității din dreptul civil (tocmai din excesul de zel al unor inspectori, dornici să „strângă bani”, adică să colecteze creanțele)

Consecință: se estompează linia de demarcație între procedura fiscală și cea civilă, iar terții riscă să fie executați pentru datorii pe care, în mod legitim, le-ar contesta în instanță.

2. Instrument de presiune și risc crescut de abuz între companii

Proiectul permite contribuabilului să sesizeze ANAF după o somație de 10 zile, iar Fiscul are 5 zile pentru a verifica documentele și a decide. Terțul-debitor are, la rândul său, 10 zile să plătească fie datoria fiscală a partenerului, fie factura restantă, după care poate fi executat silit.

Problema:

• Termenele extrem de scurte și lipsa unor filtre clare (de exemplu: plafon minim valoric, condiționare de hotărâre judecătorească sau de proceduri simplificate de constatare) transformă mecanismul într-un potențial instrument de presiune comercială.
• Firmele cu poziție de forță pot fi tentate să folosească această procedură pentru a forța plata în condiții discutabile, știind că simpla perspectivă a executării silite de către ANAF descurajează orice apărare.

Consecință: în loc să avem „disciplina plăților”, putem ajunge la o „disciplină a fricii”, în care IMM-urile preferă să plătească imediat, chiar și în situații litigioase, doar pentru a evita interacțiunea cu Fiscul.

3. Efect de domino asupra lichidității IMM-urilor și a finanțării comerciale

Executarea directă a „debitorului debitorului” poate avea impact semnificativ asupra fluxurilor financiare din economie:

• Terții vizați (de multe ori, tot IMM-uri) pot vedea popriri și sechestre pe conturi nu pentru datoriile lor fiscale, ci pentru datoriile fiscale ale altcuiva, corelate cu un contract comercial.
• Băncile, societățile de factoring și finanțatorii vor percepe un risc suplimentar asociat contractelor comerciale, ceea ce poate duce la înăsprirea condițiilor de creditare și la costuri mai mari de finanțare.
• Procedura riscă să creeze un nou tip de insecuritate juridică: orice relație comercială devine un potențial canal prin care ANAF poate ajunge la patrimoniul unei companii, fără ca aceasta să aibă un raport fiscal direct cu Fiscul, ci doar unul derivat.

Consecință: în loc să reducă riscul de insolvență în lanț, măsura poate genera alte blocaje – firme care își limitează colaborările, reduc termenele de plată sau cer garanții suplimentare de teamă să nu devină, peste noapte, „debitorul debitorului” în proceduri fiscale.

Mediul de afaceri are nevoie de instrumente pentru disciplinarea plăților, dar la fel de mult are nevoie de predictibilitate și protecție împotriva abuzurilor, afirmă CC Tax Advisory. Este adevărat că în dreptul civil există așa numita „acțiune oblică”, însă aceasta este una bazată pe contradictorialiate, ceea ce în procedura din proiect este inexistentă, conform firmei de consultanță fiscală.

În plus, potrivit acesteia, ANAF interferează prin această modalitate cu relațiile de afaceri (lucru pe care îl face, oricum, de mult timp, pentru că există cazuri numeroase de contribuabili care primesc adrese de înființare a popririi pentru sumele datorate teriților – sume preluate de regulă din D394).

CC Tax Advisory își exprimă disponibilitatea de a contribui, alături de Ministerul Finanțelor, ANAF și organizațiile de business, la rafinarea acestui mecanism, astfel încât obiectivul – reducerea blocajelor financiare – să fie atins fără a sacrifica securitatea juridică și echilibrul dintre stat și contribuabili.